Premiantii Metal Kombat live

Ia uite-l pe Sake indreptandu-se cu pas de vrabiuta catre Pasajul Villacrosse. Unde oare o fi clubul asta, ca vorba aia, am copilarit in zona si nu imi dau seama unde s-ar putea situa. Tzoc poc, tzoc poc si la un moment dat zbang, luxatie de glezna. O gropitza era in drum si marele nostru ins nu putea sa o rateze. Simtul gaurii, cum ar veni vorba. Las’ ca merge cu metal modern, ba chiar e indicat sa fie ceva in neregula… si sontac sontac ma plimb, macar sa nu se umfle.

Eeee, dupa vreo 2 ore (a, da, gasisem clubul) incepe sa apara lumea, cablaraie, monitoare, marshall-uri, trupeti, insi, inse. Cobor, mai socializez, mai urc, mai bag un promo in folie, mai fac o strategie de marketing CD-uri gen: hai ma, care te-mbrac?

Apoi evenimentul incepe cu o introducere marca Fram, Ursul Polar (pentru necunoscuti Adi Rugina, mare DJ, mare MC, mare…): sa fie macel, uitati imagini de la repetitiile trupei Deviant, o trupa a viitorului, in aceasta seara cu o formula noua, din nou sa fie macel, iures, etc. 

 
Si a inceput DEVIANTU’: prestatie energica, pofta mare de cantaj, piese mai vechi si mai noi, comunicare cu un public nu foarte numeros dar destul de dedicat, efecte dubioase (in sensul bun) made in Discordless (pe bune moshule, ai talent si ai si scula!), riffaj, voci rele si voci mai putin rele via noul solist (baiete, esti magic!), pasaje rapide si trv, pasaje foarte moderne, groove, etc. Ii spuneam la un moment dat colegului meu Dragos Pe ca trupa asta a prins o nisa interesanta in Romania si ca, daca are putina sansa si e destul de ambitioasa incat sa nu clacheze in fatza conditiilor autohtone absolut de cacaolu, o sa aiba un cuvant important de spus in metalul modern. 

 
Dupa pauza de aranjare si rearanjare, mutari si permutari, a inceput show-ul AVATAR: asa cum era firesc, s-a mers pe prezentarea pieselor noi (a se citi MCD-ului Tentacles) si am avut, in no particular order: Dying Bacchus, Tentacles, Message on Skin, Domino, Deepest Corner of the Mind, apoi mai vechea Hauntology, apoi un cover At the Gates (Cold de pe Slaughter of the Soul). Urcasem cand am auzit – sper ca nu din cauza durerii de picior – un bis la care s-a mai cantat o data Dying Bacchus. Sunetul in doua chitari e cu totul altceva (mult mai plin, mult mai greu, mult mai rau, mult mai direct), ideile noi sunt de afara si e foarte fain ca e asa, mi-au placut si piesele in prima auditie, Manifest of Sick si mai ales These Grotesque Dwarves (si nu e numai parerea mea!). Afirmatia cu nisa interesanta se aplica si mai noii directii Avatar, asa ca baieti, viitorul e al vostru. Sau ma rog, ar trebui sa fie.

S-a dansat, s-a cantat La Multi Ani pentru marii tipi Tase si Marius, s-a urlat, atmosfera a fost incinsa iar concluzia, una care doreste sa acopere intreaga seara si prestatiile ambelor trupe, este ca am avut parte de un eveniment reusit, in ciuda faptului ca in fata scenei publicul nu a fost foarte numeros si ca acustica nu a fost tocmai stralucita, datorita unei compartimentari cel putin dubioase a locatiei. A, da… am inteles ca si trupelor le-a placut mult ce s-a intamplat pe data de 7 iulie 2006 in Clubul Utopia. Voua?

 
Cu stima, al dvs. jurnalist de razboi,
 
S. Schiopu’.