After Forever: These cowboy boots are made for rockin'

Ce e tare la Floor Jansen (in afara de cum arata, ehem) e naturaletea ei si abilitatea de a aborda aproape orice subiect intr-o maniera foarte sincera si o engleza foarte buna. Desi am fost ultimii pe o lista destul de lunga de interviuri, a fost la fel de atenta si de implicata ca la primele cuvinte din conferinta de presa. Dupa care a fost la fel de concentrata si de energica pe scena, la o ora dupa acest interviu.

Metalfan: Intrebarea plicticoasa de incalzire: care a fost programul tau de cand ai venit aici?
Floor: N-am facut prea multe, pentru ca ieri am cantat la un festival din Olanda, si dupa aceea am plecat inspre Romania si am ajuns la hotel pe la 2-2.30 noaptea trecuta. Apoi la 9 dimineata am plecat [...] cu autobuzul inspre Sibiu, apoi la 2 dupa-amiaza am vazut scena, am mancat ceva, am facut sound check-ul; apoi am inceput sa dau interviuri si iata-ne aici, hehe. Diseara dam concertul si maine zburam inapoi. Asa ca nu cred ca o sa apuc sa vad prea mult din oras sau din orice altceva, haha.

Metalfan: Pentru unele formatii imaginea de “distrusi” e ok, dar pentru voi... [nu]. Trebuie sa fie destul de greu [cu programul asta] – cum reusesti sa-ti mentii look-ul?
Floor: Ca femeie ai o situatie foarte diferita de cea a unui solist vocal barbat. La noi in formatie rolurile “distrus”/”ne-distrus” sunt deja impartite: chitaristii si tobarul nostru arata de obicei destul de distrusi; asta si pentru ca ei sunt petrecaretii formatiei, deci arata de obicei mai distrusi decat ceilalti. Claparul nostru nu prea e genul asta, lui ii place sa arate ceva mai curatel.

Metalfan: Da, l-am vazut...
Floor: E valabil si pentru basist si, bineinteles, pentru mine. Asa ca, ca formatie in ansamblu, avem o imagine si aratoasa si putin distrusa; si, normal, avem fiecare imaginea noastra individuala, iar mie nu-mi place sa arata distrusa deloc. Stii, ca fata e alta chestie, hehe...

Metalfan: Oricum, nu-ti face griji, ai o viata intreaga ca sa arati distrusa, haha!
Floor: Hahaha! Multumesc mult, acum chiar ca ma pot bucura ca sunt tanara!

Metalfan: Ok... hai sa vorbim despre ultimul album. Cum a mers pana acum?
Floor: Foarte bine. Albumul e lansat de Nuclear Blast si e primul nostru contract cu un nume mare, pentru ca primele noastre patru albume au fost produse de o casa de discuri independenta din Olanda. Acum lucram cu o companie internationala, mai bine organizata si am reusit deja sa ajungem la mult mai multi oameni. E o masinarie mai mare, ai acces imediat la promovare pe plan international [...] Vanzarile de discuri au crescut imediat si acum avem posibilitatea mai bune de a concerta, cum ar fi si aceasta, in Romania.

Metalfan: Sunteti norocosi... Tocmai vorbeam adineaori cu cei din Tarot, care au avut parte de partea proasta a fenomenului [internationalizarii]. Ei lucrau foarte bine cu Spinefarm, care a fost cumparata de Universal si au fost blocati de tot mecanismul asta international... practic, lucrurile au mers foarte prost pentru ei [cu un nume mare]. De ce crezi ca voua va merge atat de bine?
Floor: Cred ca suntem in pozitia privilegiata de a fi parte a unui fenomen in crestere, practic noi si cream fenomenul. Suntem una dintre primele trupe care face genul asta de muzica. Cred ca si asta face diferenta; si, in alta ordine de idei, noi eram genul ala de formatie care “aproape reusise”. Crescusem, dar atinsesem plafonul maxim pe care ni-l putea oferi casa de discuri cu care eram atunci. Cred ca mai multe companii observasera chestia asta, asa ca dupa ce am scos ultimul album contractat de casa de discuri independenta, am avut oferte din multe parti. Poate am avut si sansa de a alege echipa care se potrivea cel mai bine cu ce e After Forever astazi, cu scopurile noastre, cu modul nostru de a ni le atinge si cu ce asteptari avem de la oamenii care ne vor lansa/sub-licentia un album. Pentru ca acest nou album este produs si lansat intr-o formula noua: ca artisti nu suntem sub contract cu Nuclear Blast... [ei au doar licenta albumului]. Bineinteles, atunci cand vanzarile nu vor fi bune sau cand ei vor depune eforturi sa ne promoveze si treaba n-o sa mearga, s-ar putea sa avem si noi acelasi gen de probleme. Dar deocamdata lucrurile merge bine.

Metalfan: Deci tu crezi ca fenomenul “frumoasa solista si bestiile de la chitari” e in crestere?
Floor: In mod cert.
Metalfan: Deci oamenii vor brutalitate si frumusete in acelasi timp?
Floor: Eu asa cred. Nu-mi dau seama exact ce vad ei intreaba asta, nu stiu daca e chestia cu “frumoasa si bestia”, dar metalul cu vocal feminin creste si, din fericire, se si diversifica.

Metalfan: In conferinta de presa ai vorbit despre Doro Pesch si Jeff Waters, invitati pe noul album. Am vrea sa stim mai multe despre cum a fost sa lucrati cu ei. Ati fost obedienti, ati zis “Bine, Jeff, facem cum zici tu!” sau ati fost ascultatori, ati zis “Doro, as vrea sa fi fost bunica mea, te iubesc!” sau...
Floor: Cred ca faptul ca ne-am inteles bine ca persoane a facut ca ei sa vina ca invitati pe album; n-a fost genul ala de situatie in care managerii nostri i-au sunat pe managerii lor, dupa care noi le-am trimis niste melodii, iar ei ni le-au trimis inapoi corectate etc. Jeff Waters a venit la un concert pe care l-am sustinut la Berlin [...], iar noi nici nu stiam ca se afla in public – el venise de fapt pentru un popcom, o conferinta internationala pe teme de muzica. Si statea in public alaturi de un tip de la revista olandeza Aardschok [Cutremurul – n.n.], un tip pe care il cunosteam. Si dupa concert tipul a venit si ne-a zis: “Ghici cine a stat langa mine la concert si cine a zis ca e foarte tare: Jeff Waters!”. Iar Sander [Gommans, chitarist si compozitor – n.n.], care e mare fan Annihilator, a innebunit: “Cum, a fost acolo si eu nu m-am intalnit cu el?!”. Pana la urma Sanders, tipul de la revista si Jeff s-au intalnit si [...] cand compuneam albumul, l-am sunat pe Jeff si i-am propus sa vina ca invitat. Si el a zis “Excelent!” din prima. Cu Doro a fost asa: Bas, celalalt chitarist s-a cunoscut cu niste tipi din trupa ei (mai apoi si cu ea) si lucrurile au mers cam la fel. Cand compuneam, ne-am tot gandit s-o chemam si... de fapt, a fost idea lui Sander, ca sa facem diversificam putin combinatiile. Ea auzise de noi, il stia pe Bas si asta a fost.

Metalfan: Ai spus in conferinta de presa ca ultimul album este auto-intitulat pentru ca reprezinta chintesenta muncii voastre...
Floor: Da, e ca o recapitulare muzicala a tot ceea ce am facut, e ca si cum am fi turnat elemente de pe vechile albume intr-o matrita noua.
Metalfan: Si va urma un nou inceput? Ca de obicei dupa o recapitulare...
Floor: ...urmeaza ceva cu totul diferit, stiu. N-am idee si n-as vrea sa prezic nimic de genul asta. Pentru ca la albumul asta nou... ei bine, cand am inceput sa-l scriem aveam tot felul de faze gen “vrem chestia asta si asta, dar nu vrem chestia aia si aia”; iar prejudecatile astea ne blocau toate optiunile. Atunci cand am reusit sa scapam de preconceptiile astea, inspiratia a venit imediat [...] Asa ca nu vom avea idei preconcepute nici despre urmatorul album, desi cred ca nu va putea fi ceva complet diferit, de nerecunoscut [...].

Metalfan: Sa vorbim putin despre Sharon [den Adel de la Within Temotation – n.n.]. Impartiti aceeasi scena, ati impartit si niste melodii pe album. E o competitie intre prieteni?
Floor: Da, normal.
Metalfan: Doar ce puteai sa zici acum, haha!
Floor: Nu, nu... Ii admir pe Within Temptation si admir ce fac ei. Si ei au inceput de jos si uite unde sunt acum. Asta se datoreaza clar lucrurilor pe care le fac si modului in care le fac. Nu-mi place neconditionat toata muzica lor si nu-mi plac absolut toate partiturile vocale ale lui Sharon, dar asta nu inseamna ca n-o respect foarte mult.
Metalfan: Deci n-o sa te vedem desculta pe scena, cum a fost Sharon aseara...
Floor: A fost desculta pe scena?! Pe bune??!!
Metalfan: Da, si-a uitat incaltamintea undeva.
Floor: Nuuuuu!
Metalfan: Ba da, chiar voiam sa te intreb cat de des se intampla chestia asta...
Floor (nu-si revine): Pe bune?! Asta nu mi s-a intamplat niciodata. Totusi, pot sa ma gandesc c-as umbla desculta, ca incaltamintea ei e ingrozitor de greu de purtat. Eu vin cu cizmele mele de cowboy, cred.
Metalfan: Cizme de cowboy? De ce nu bocanci de armata, de exemplu?
Floor (isi expune incaltamintea): Cizmele de cowboy sunt preferatele mele. Pot sa merg kilometri intregi cu ele si de-aia le iubesc.
Metalfan: Deci poti lua expresia “kick ass” si ad literam.
Floor: Normal! Am si niste bocanci din aia New Rock cu niste tocuri foarte inalte, dar imi omoara talpile, genunchii si picioarele in general, asa ca raman la cizmele mele de cowboy. Rock’n’roll, nu? Hahaha!

Metalfan: Da... Cred ca vi s-a spus ca o sa cantati in deshiderea unei legende rock din Romania [Iris – n.n.]. Indiferent de gen, cum e sa canti in deschiderea unei formatii autohtone foarte populare – necunoscuta tie, extrem de cunoscuta publicului?
Floor: Ei bine, oamenii nu ne-au mai vazut niciodata si nu prea imi sau seama cat ne cunosc fanii romani, ce stiu ei despre muzica noastra. Pentru 9 din 10 oameni o sa fie prima experienta After Forever. Pentru mine e o provocare sa ne facem placuti tuturor acestor oameni si sa reusim sa-i mobilizam pentru concertul eroilor lor nationali [...]

Metalfan: Nu e primul vostru contact cu romanii – ati avut un turneu cu cei de la Magica, nu? Cum a fost? Cand v-au zis ca mergeti in tuneru cu o trupa romaneasca ati intrebat “Sunt albi sau negri?”, hahaha? Serios, ce stiati despre Romania inainte de turneul cu Magica?
Floor: Nu prea mult. Stiam, bineinteles, unde e pe harta, hehe.
Metalfan: Atunci cu cine ne invecinam? Daca zici ca stii unde suntem pe harta, zi-mi o tara cu care ne invecinam, hehe!
Floor: Turcia, corect?
Metalfan: Nu!
Floor: Atunci Ungaria?
Metalfan: Da, acum ai zis corect. Oricum, n-a fost cinstit din partea mea, ti-am pus o intrebare-capcana, hehe.
Floor: Credeam ca sunteti langa Turcia si Ungaria! Deci stiam APROXIMATIV unde erati pe harta, hahaha!
Metalfan: E ok si asa.
Floor: Deci chestia e ca nu stiam prea multe despre istorie, limba si oameni in general. Cred ca cei de la Magica sunt primii oameni din Romania pe care i-am vazut vreodata... Acum mi se pare foarte amuzant sa vin aici si sa gasesc amestecul asta de culturi; cel putin in limba pe care o aud vad influente diferite, si in modul in care arata constructiile, si chiar in muzica. In autobuz se asculta (cred) un fel de muzica populara...
Metalfan: Manele?... Sper ca nu. Ma rog, in mare e un fel de amestec intre originea latina si cultura balcanica...
Floor: Da, aud chestia asta, totul e foarte amestecat si de asta are si farmec. Imi place la nebunie sa ma aflu intr-o tara unde n-am mai fost si sa invat toate lucrurile importante, toate cuvintele importante pe care o sa le spun in seara asta. In primul si in primul rand: “Noroc!” [zice chiar in romana – n.n.], cum se spune cand bei o bere aici, apoi “Multumesc!” si asa mai departe. Asa ca o sa-mi exersez putin romana.

Metalfan: In incheiere... Ce fel de show preferi? Iti place sa te concentrezi in primul rand asupra miscarilor, energiei, teatralitatii sau mai degraba esti extrem de atenta la note si la corectitudinea interpretarii?
Floor: Ambele...
Metalfan: Bineinteles, hehe, dar hai sa punem una dintre ele pe primul loc.
Floor: Cred ca [in concerte] trebuie sa poti face ceea ce faci pe CD, dar cu energie de live. Asa ca mi-am spetit c*rul sa pot face ambele chestii deodata: sa ma concentrez pe ce trebuie sa cant, dar sa nu stau toata melodia asa (ia o pozitie foarte rigida). Cred ca trebuie sa fie si energic si corect. Ambele sunt importante, dar mai ales energia, care iti permite sa interactionezi cu publicul; altfel oamenii ar putea pur si simplu sa aculte CD-ul.
Metalfan: Timpul nostru s-a terminat, asta a fost, multumim mult.
Floor: Multumesc.