Paul Groundwell (Peaceville Records): ne intelegem bine, ca o mare familie

TRUPE : Anathema, Autopsy, Darkthrone, Katatonia, My Dying Bride, Opeth, Paradise Lost, Thine

Metalfan: Salut, Paul si bine ai venit la Metalfan.ro! Cred ca cei mai multi dintre cititorii nostri nu iti cunosc exact cariera, ne faci o scurta prezentare?
Paul Groundwell: Salut si multumesc de bun-venit. Pe scurt, supervizez activitatea casei de discuri Peaceville Records in calitate de manager, in colaborare cu echipa nostra de la Londra si cu firma-mama Snapper Music.

Metalfan: Ne poti spune mai multe despre cum ai ajuns la Peaceville Records, cum a inceput totul?
Paul Groundwell: Ii stiam pe Hammy si Lisa de prin 1994 si locuiam la mica distanta de casa lor. Eu si prietenul meu mergeam des la vechiul lor sediu din Dewsbury ca sa cumparam CD-uri si viniluri foarte ieftine si asa am ajuns sa-i cunosc binisor. La sfarsitul anului 200 au avut nevoie de cineva care sa-i ajute cu sortarea unei liste lungi de demo-uri care se tot acumulase si asa a inceput totul. Ulterior am preluat responsabilitati din ce in ce mai mari.

Metalfan: Cand fondatorul Paul "Hammy" Halmshaw si co-managerul Lisa Halmshaw s-au retras in 2006, ai ajuns sa fii personajul-cheie la Peaceville Records. Ce parere ai despre decizia lor de a se retrage? Care a fost principalul motiv care te-a determinat sa le continui munca?
Paul Groundwell: N-am avut probleme cu decizia lor si intr-un fel am si prevazut-o, pentru ca am preluat tot mai multe indatoririri, in special spre sfarsitul anului. Am tot respectul pentru Hammy si ce a creat el, mai ales ca am fost un metalist care a crescut cu primele albume Darkthrone/My Dying Bride/Autopsy/GGFH etc. Hammy isi dadea foarte bine seama de modul in care evolueaza/involueaza industria. In plus, el si Lisa planificau urmatoarea etapa a vietii lor, asa ca era firesc sa ajunga la decizia asta, dupa atata timp in care au construit aceasta casa de discuri.
Cat despre mine, din nou, fiind la origine un fan al metalului,nu se putea sa NU imi doresc sa continui toata aceasta munca a unei case atat de importante si respectate. Imi place sa cred ca spiritul lor a continuat sa fie pastrat si dupa ce au plecat din companie.

Metalfan: Ne poti da detalii despre ce faci exact la Peaceville Records? Cum arata ziua ta obisnuita de lucru?
Paul Groundwell: Sunt multe aspecte: A&R, presa si promovare, dezvoltare de produs, coordonare/aprobari, vanzari si marketing, site-ul etc. Clar ca am multe de acoperit aici, dar si multa treaba in colaborare cu biroul de la Londra.

Metalfan: Ai si un alt serviciu sau coordonarea Peaceville e un job full-time si singura sursa de venit? Care e parerea ta despre lupta asta de zi cu zi a trupelor, a muzicienilor si a oamenilor din industrie care incearca sa-si aigure traiul?
Paul Groundwell: Da, pentru mine e clar un job full-time. Altfel nu am putea sa desfasuram activitatea casei de discuri in maniera in care o facem acum. Cat despre muzicienii care trebuie sa-si asigure traiul, nu prea sunt multi care castiga doar din asta; asa ca, realist, e mai bine sa nu se bazeze pe arta ca principala sursa de venit, ci sa se bucure in primul rand de ceea ce le aduce la nivel creativ.

Metalfan: Peaceville Records nu are neaparat foarte multe trupe in portofoliu, dar in mod sigur are cateva nume dintre cele mai respectate. Iti amintesti cum ati ajuns sa semnati cu ele?
Paul Groundwell: Da, asta a fost intotdeauna modul de lucru Peaceville; sa ne concentram mai mult pe fiecare trupa pe care o avem, in loc sa ne ocupam superficial de 1.000 de formatii. Bineinteles ca unele trupe sunt cu noi de foarte mult timp, dar asta arata si ce relatii extraordinare avem cu ele. Suntem loiali si nu ii presam niciodata sa-si schimbe stilul. Prima mea contributie aici a fost sa-i recomand pe Katatonia... inainte sa ma angajez. Imi placea EXTREM de mult Brave Murder Day (1996) & Sounds of Decay EP (1997), asa ca i-am pus pe o caseta si i-am dat lui Hammy sa asculte, intrucat m-am gandit ca sunt fix pe felia Peaceville. Apoi a venit Discouraged Ones (1998) si Hammy era din ce in ce mai convins sa-i aduca la Peaceville. Pana la urma s-a soldat cu un dublu acord - Katatonia si Opeth.

Metalfan: In trecut Peaceville a gazduit trupe ca At the Gates, Pentagram (SUA), Paradise Lost, Agathocles, Opeth sau Behemoth – ca sa dam doar cateva exemple. V-ar placea sa lucrati din nou cu oricare din aceste trupe in viitorul apropiat? De ce da sau de ce nu?
Paul Groundwell: Nu cred ca am avea vreo problema sa lucram cu orice trupa, in conditiile in care ne-ar aduce metal relevant si de calitate. In cazul Behemoth insa, doar am re-editat cateva titluri, deci nu au fost de fapt sub contract cu noi.

Metalfan: In anii ’90, cand subgenul death/doom se transforma in ceea ce numim astazi gothic metal, Peaceville Records era chiar in inima fenomenului si facea istorie: Anathema, My Dying Bride si Paradise Lost au semnat cu voi si erau denumiti “Trio-ul Peaceville”. Cum privesti acum perioada aceea?
Paul Groundwell: Nu eram aici cand s-au intamplat lucrurile, dar ,ca ascultator, normal ca a fost o experienta extraordinara sa ascult aceste trei trupe-pionier (si toate de aici din nordul Angliei). Promovau intr-adevar un stil special si unic in acea perioada post death/doom si poate ca se si ambitionau unii pe altii. Evident ca, din cei trei, Paradise Lost a inceput totul, dar si ceilalti au excelat ulterior. Personal sunt putin nostalgic cand ma gandesc la albume ca Turn Loose The Swans (1993) [album My Dying Bride n.red] si Pentecost III (1995) [EP Anathema n.red]. A fost o perioada speciala pentru oamenii care ascultau metal.

Metalfan: Daca ar fi sa alegi un singur album lansat de Peaceville Records, care ar fi si de ce?
Paul Groundwell: Grea intrebare. Sunt multe materiale clasice, dar as alege probabil A Blaze in the Northern Sky (1992) de la Darkthrone, pentru ca au reusit sa transpuna pe banda un album inspirational, intunecat, rece si aspru; si in acelasi timp indraznet, avangardist si rebel. Erau tineri si aveau o abordare si o viziune lipsita de compromisuri – lucruri pe care le pastreaza si astazi. Erau o entitate aparte, nu doar oameni care se tin dupa ce dicteaza scena, lucru valabil si pentru Peaceville.

Metalfan: E vreo trupa anume pe care ai dori s-o aduci la Peaceville?
Paul Groundwell: Sunt multe trupe tari si nume mari cu care am avut sau avem discutii, dar personal mi-am dorit foarte mult sa-i aduc pe Mysticum, lucru care s-a si intamplat. In the Streams of Inferno e un clasic si astept cu nerbdare sa lansam Planet Satan.

Metalfan: Apropo de trupe si contracte, ce ar trebui sa faca o formatie ca sa ajunga sa semneze cu voi? Portofoliul vostru da impresia unui “club select”...
Paul Groundwell: Da, e un club select. O trupa tebuie sa aiba niste elemente puternice clar definite, originalitate si o atitudine compatibila cu spiritul Peaceville la fiecare pas.

Metalfan: Trupe ca Darkthrone, Katatonia si My Dying Bride au fost la aceasta casa de discuri mult timp – de fapt toate albumele My Dying Bride au fost lansate la Peaceville. Care e secretul acestor relatii atat de lungi?
Paul Groundwell: Sa te porti bine cu ei. Sa le dai libertate artistica, sa ii respecti, sa nu ii jecmanesti, sa nu fii o piesa a unei benzi rulante pe care vin si pleaca incontinuu trupe. O sa fie mereu neintelegeri pe parcurs, dar le suntem loiali si ei ne sunt noua, la randu-le. Ne intelegem ca o mare familie, as zice, deci nu exista atitudine corporatista sau presiuni; desi cand credem ca e nevoie de sfatul nostru, il oferim fara ezitare.

Metalfan: Ce crezi ca diferentiaza Peaceville de alte case de discuri?
Paul Groundwell: Poate faptul ca nu ne supra-incarcam portofoliul. Si ca nu selectam in functie de curente, deci cand un anumit sub-gen devine popular nu il supra-saturam; pentru ca respectivul sub-gen va stagna la un moment dat, cum s-a tot intamplat pana acum. Trupele noastre par sa reziste mai mult, pentru ca sunt entitati aparte si nu se bazeaza pe inflorirea unei anume scene la un moment dat.

Metalfan: Wikipedia pretinde ca “Peaceville a devenit cunoscuta si prin pozitia sa impotriva marilor case de discuri si prin viziunea sa politica de stanga”. Cum ai comenta aceasta afirmatie? Inca e valabila sau e de domeniul trecutului?
Paul Groundwell: Cred ca Hammy avea atitudinea asta, venind dintr-un background de punk si anti-sistem/anti-corporatii, dar normal ca, in timp, lucrurile s-au mai diluat. Totusi, compania inca ceva din spiritul initial chiar si acum, asta e clar. E impregnat in tot ce facem, dar am fi ipocriti sa spunem ca pastram intacte aceste idei, din moment ce ne-am dezvoltat cat ne-am dezvoltat. Chiar daca suntem fani si iubitori ai muzicii, e totusi o afacere si trebuie sa fie o afacere condusa eficient in vremurile astea. Afirmatiile de genul asta sunt facute ca sa descrie ridicarea/revolta animalului mai slab. Dar sa nu uitam ca toate animalele sunt capabile de lacomie cand trebuie sa se gandeasca mereu la supravietuire.

Metalfan: In trecut Peaceville Records era cunoscuta drept promotoarea formatiilor anarcho punk/hardcore punk bands. V-ar placea sa revitalizati acest segment al portofoliului vostru?
Paul Groundwell: Niciodata sa nu spui niciodata, dar in acest moment as zice ca nu. Inteleg ca la origini casa de discuri a sustinut curentul punk si a crescut impreuna cu trupele din acest curent, dar nu e un lucru pe care ni-l dorim pe moment. Formatiile acelea din trecut au fost foarte mult ancorate in acea perioada si au fost extraordinare atunci, dar acum? Acum e alta treaba. Mesajul lor poate nici n-ar mai fi clar.

Metalfan: Te intrebam de chestia asta pentru ca acum sunt niste trupe foarte tari si interesante care pot semna cu o casa de discuri. De exemplu, FLAG IIII, formatia americana in care activeaza fosti membri Black Flag: Keith Morris (vocal), Chuck Dukowski (bass), Dez Cadena (chitara) si Bill Stevenson (tobe); cu Stephen Egerton de la The Descendents a doua chitara. Te-ai gandi vreodata sa semnezi cu ei? Ce crezi despre muzica lor si despre Black Flag in general?
Paul Groundwell: Nu-i ceva cu care m-as asocia. Trupele pe care le-am avut erau din Marea Britanie si vorbeau despre problemele de aici, deci erau mai bine intelese si aveau probabil o relevanta culturala mai mare pentru casa de discuri la momentul acela. Desi spiritul anarhic s-a pastrat, se manifesta acum prin alte stiluri muzicale.

Metalfan: Daca nu ma insel, Fenriz a fost cel care a descoperit trupa suedeza Ghost acum cativa ani. Ce crezi despre ei si despre toata treaba cu rock-ul retro-occult care se intampla in perioada asta?
Paul Groundwell: Ei bine, asta se leaga exact cu ce spunam mai devreme despre curente. Pentru mine unul dintre jucatorii principali in ascensiunea noului occult rock a fost The Devil’s Blood, dupa care acest gen a fost mult mai urmarit (sau cumva a fost dintr-o data “descoperit”). Ghost erau/sunt mai experimentali in acest gen, dar cred ca ar putea fi clasificati ca apartinand aceluiasi grup. Mi-au placut ofarte mult demo-urile lor. Te prindeau. E placut sa vezi ca s-au descurcat atat de bine – muzica inteligenta, accesibila si bine scrisa. Imi place stilul acestor formatii, dar piata devina cam saturata acum, deci se pare ca genul va muri si va fi tinut minte ca un trend si nu ca curent revolutionar, din care au ramas cateva trupe reprezentative. Ghost sunt cu adevarat o formatie buna, dar valul de simpatie si promovare e cam mare si deja unii se revolta impotriva lor. Dar asta nu e problema formatiei.

Metalfan: Care sunt albumele tale preferate – top 5?
Paul Groundwell: Nu prea am albume preferate, mai degraba piese preferate. Sau piese pe care le ascult foarte mult la un moment dat pentru ca imi reflecta starea de spirit. Totusi, albumul de metal pe care l-am ascultat cel mai mult este Clandestine de la Entombed. Un horror death metal perfect, un amestec de Slayer, Autopsy, Christopher Young si trupe ca Deathstrike, etc etc. Sunet si atmosfera nemaipomenite, plus un grup de baieti extraordinar de talentati – chiar si la acea varsta.

Si, daca ma gandesc mai bine, ii rog pe toti sa asculte Thorns daca vor sa auda un black metal din alta dimensiune. Am mai trecut recent si prin niste Mercyful Fate si King Diamond, care sunt la fel de clasice ca intotdeauna.

Metalfan: Te pricepi la fotbal? Cand l-am intervievat pe Fenriz (Darkthrone) ne-a spus: "Fotbalul e metal!". Ce crezi despre urmatorul sezon din Premier League? S-a retras Alex Ferguson de la Manchester United, José Mourinho s-a reintors la Chelsea...
Paul Groundwell: E bine, faptul ca s-a retras Ferguson poate da si altor echipe o sansa, haha… Totusi, nu urmaresc fenomenul atat de mult – ma interesez ocazional. Ca sa fii fan trebuie sa ai mult mai mult devotament decat am eu, asta e clar.

Metalfan: Multumim pentru timpul acordat si pentru intrebari! Ai dori sa daugi ceva sa sa transmiti vreun mesaj cititorilor nostri?
Paul Groundwell: Multumesc mult pentru interviu.

Autor: Klawz, H.