Sean Pelletier (PENTAGRAM, HOUSECORE RECORDS): fanii metal sunt o familie

Sean Pelletier & Pentagram - foto: Andrew Beardsworth
 

Metalfan: Salut, Sean! Bine ai venit pe Metalfan.ro! Cred ca o parte din cititorii nostri nu stiu exact cine esti si cu ce te ocupi in cadrul scenei metal, asa ca ar fi dragut daca ne-ai face o scurta prezentare, haha.
Sean Pelletier: Sunt de-o viata fan metal si fan muzica in general. Am inceput sa contribui la dezvoltarea scenei prezentand o emisiune la un post de radio al unui colegiu, iar apoi editand un mic fanzine. Am ajuns la Relapse Records in 1994 si am avut norocul de a lucra cu niste trupe extraordinare.  Apoi am fost manager la biroul Season Of Mist din SUA. In prezent sunt managerul unor trupe ca Pentagram, In Solitude, Floor si mai ajut intr-un fel sau altul formatii ca Vampire, de exemplu. Mai lucrez si part time la casa de discuri a lui Philip Anselmo – Housecore Records. 

Metalfan: Cand a inceput “obsesia” asta a ta pentru Pentagram? Ce reprezinta aceasta trupa pentru tine si cum ti-a schimbat viata?
Sean Pelletier: Stiam despre ei si imi placeau, dar relevatia a venit de-abia pe la jumatea anilor ’90. Ma cam plictisisem de death metal, grind si de al doilea val al black metal-ului. Lucrurile cam stagnau, asa ca am revenit la radacinile mele de metal si rock. Low And Behold, pe care ii cam respinsesem pentru ca mi se pareau epigoni Sabbath, au inceput brusc sa-mi placa. Ascultam Death Row (asa se numeau cand a venit Booby in formatie) si Victor Griffin prelucrase stilul Sabbath si-l transformase intr-unul propriu. Apoi am auzit inregistrarile piedute din anii ’70 ale celor de la Pentagram si am devenit dependent. Pe vremea aia, cum spuneam, incercam sa ma intorca la originile mele ca ascultator de muzica. Scotoceam chiar si dupa albume hard rock pe care nu le ascultasem cand eram pustan in ’70. Era contextul ideal pentru a-mi crea o obsesie. Am descoperit inregistrarile Pentagram din era Death Row ca sa aflu mai apoi ca formatia originala Pentagram (a lui Bobby) existase in anii ’70 si ajutase la reinventarea metalului. Ascultam pur si simplu radacinile darok rock-ului si dark metal-ului in doua trupe care erau de fapt una, legatura esentiala fiind Bobby Liebling. Calitatea muzicii cantate de el in ’70 era cel putin la fel de buna ca a trupelor care avusesera succes in perioada aia. Era, de asemenea, un stil unic. Era ceva foarte deosebit, voiam ca toata lumea sa auda muzica asta si mi-am facut un scop personal si profesional din acest lucru. Revelatia asta mi-a schimbat viata si in sensul ca am intrat in lumea managerilor de trupe. Plus ca mi-am facut mai multi prieteni (si mai multe iubite) prin intermediul acestei formatii. Relatii de prietenie si de business inca se formeaza pe masura ce continui sa lucrez cu ei. Nu zice nimeni ca toate astea n-au avut si un efect negativ la fel de puternic asupra vietii si coprului meu, dar... e doom metal. Ce pretentii sa ai? hahahaha!!!

 

Metalfan: Pe 14 martie 2011 ati lansat documentarul Last Days Here. Privind retrospectiv, esti multumit de rezultat?
Sean Pelletier: Mi-e foarte greu sa urmaresc filmul, pentru ca reflecta o perioada foarte dificila din viata mea. Si in dragoste, si in plan profesional, si in relatiile cu familia mea. In plus, povestea era atat de complexa, incat filmul a trebuit s-o simplifice putin. In fiecare situatie s-au petrecut multe lucruri pe care n-o sa le vezi in film. Cred ca regizorii au facut o treaba foarte buna construind un film despre probleme umane in loc sa faca un film despre lumea heavy metal-ului. Cred ca asta e si cheia succesului acestui material.

Sunt foarte multumit de rezultatul final. Nu numai pentru ca e un documentar excelent, ci si pentru ca le-a permis oamenilor sa auda muzica lui Bobby – pe care altfel n-ar fi dorit s-o asculte. De asemenea, a servit drept model pentru multi muzicieni in carierele lor si in lupta lor cu dependenta sau in lupta cu dependenta oamenilor apropiati. Procesul a durat mult si a fost un adevarat test de rabdare, dar la final a meritat, pe foarte multe planuri, chiar daca cei care au facut filmul n-au scos niciun ban de pe urma lui.
 

Metalfan: In timpul filmarilor si in timpul discutiilor cu Bobby, a fost vreun moment in care ati crezut ca n-o scoateti la capat? Care a fost cel mai dificil punct?
Sean Pelletier:...Au fost atatea momentele grele... Bobby a avut ani intregi de stop/start. Tocmai cand credeam ca lucrurile merg extraordinar, atunci se intampla ceva care strica totul. Si era de regula vorba de Bobby si auto-distrugerea lui. Ca sa-ti raspund mai exact, daca ar fi sa aleg o singura scena din film, ar fi cea in care Hallie il paraseste pentru prima data. N-am fost niciodata sigur ca-si va mai reveni dupa asta. El avusese o perioada atat de buna, incat caderea l-a aruncat la polul opus – intr-o stare extrem extrem de rea. SI ce era si mai rau era ca, in afara problemelor obisnuite cu drogurile, atunci isi pierduse si dorinta de a trai, nu mai vorbim de dorinta de a face muzica.

Metalfan: In 2011 ai lansat albumul Last Rites. Ce ne poti spune despre el? Cat de greu sau usor a fost pentru trupa sa-l inregistreze si sa-l produca?
Sean Pelletier: A fost un album foarte scump, pentru ca Victor si ceilalti membri ai trupei au vrut sa foloseasca un producator castigator de premii Grammy. Nu-i condamn, era sansa lor de a reveni in prim-plan si au vrut s-o faca in mod profesionist. Cea mai grea parte a fost sa semnam un contract cu o casa de discuri, avand in vedere reputatia lui Bobby. De indata ce am avut un contract si un buget de productie, a fost doar o problema de logistica. Toata treaba nu s-ar fi putut intampla fara multele ore de munca ale lui Victor Griffin, ca si ale lui Greg Turley. Un lucru care-mi place foarte mult la acest material este selectia pieselor. I-am spus lui Bobby sa treaca prin catalogul lui de piese vechi si sa aleaga 10 pe care Victor ar face o treaba buna. Eu am facut in paralel acelasi lucru. Din 80 de melodii, eu si Bobby le-am ales pe exact aceleasi 10. Ne-am conectat foarte bine pe durata producerii albumului. N-am inregistrat toate cele 10 piese, pentru ca mai scrisesem si altele noi, dar a fost frumos sa ne dam seama cat de legati unul de altul am fost in acea perioada.

Metalfan: Tot in 2011 Metal Blade a lansat DVD-ul When the Screams Come. Un material dragut, dar nu cu filmari si sunet profi. Intentionati sa lansati si alt DVD? Poate cu filmari de arhiva?
Sean Pelletier: Timp de mai multi ani ne-am invartit in jurul unei propuneri de a lansa filmari de la concertele din anii ‘80 si ’90, dar unii dintre membrii trupei nu vor sa dea publicitatii filmarile respective. Mi-ar placea sa mai scoatem un DVD, dar – ca mai toate lucrurile in trupa asta – o sa vina dupa lupte grele. Sper din toata inima c-o sa-l putem lansa in urmatorii ani.

Metalfan: Victor Griffin a plecat din nou din Pentagram. Cine il va inlocui? Stiu ca aveti contract cu Metal Blade pentru inca doua albume...
Sean Pelletier: O sa anuntam in curand numele noului chitarist. A fost mult mai greu decat ne asteptam sa gasim un inlocuitor pentru Victor. De fapt, atentie, nu-l putem inlocui pe Victor, e un instrumentist atat de special... Deci a fost foarte greu sa gasim pe cineva care sa se potriveasca in trupa.
Speram sa gasim un om pe care nu-l stie nimeni si care, de preferinta, nu vine din scena metal. Cand s-a inventat metalul, in anii ’60 si ’70, instrumentistii veneau din trupe de heavy blues, rock sau psychedelic. Vrem pe cineva de genul asta, care sa aduca ceva special compozitiilor noi si vechi.

Metalfan: Ai apucat sa asculti piese de la In Graved, noua trupa a lui Victor Griffin? Daca da, ce crezi despre ele?
Sean Pelletier: Am ascultat o singura melodie, care mi-a placut mult. Stiu ca a apucat sa inregistreze niste piese mai vechi ale lui – care imi placeau mult – si eu am ascultat una dintre ele. Ma bucur pentru el, e un instrumentist de clasa si are multi oameni buni pe albumul ala. Victor va fi intotdeauna in familia Pentagram si usa ii e oricand deschisa. Daca el n-ar fi sarit in ajutorul lui Bobby, Last Days Here n-ar fi fost niciodata inregistrat si nu sunt sigur ca Bobby ar mai fi pe scena acum. Ca si Bobby, Victor de un muzician care nu-i “innobilat” la adevarata lui valoare. Intr-o lume dreapta, ar fi un rock start foarte bogat.

Metalfan: Pe 16 ianuarie 2013 a fost lansat EP-ul Change of Heart. Ce ne poti spune despre el?
Sean Pelletier: E un contract pe care l-a semnat Joe Hasselvander si despre care Bobbby si restul trupei au aflat mai tarziu. Era vorba de un demo cu patru piese pe care Joe si Bobby l-au facut ca sa prefateze lansarea unui album. Imi place melodia Because I Made It si cred ca Bobby ar trebui s-o re-inregistreze pentru un viitor album. Suna ca o piesa din anii ’70. Imi place si partea gravata a discului. E chiar un disc de colectie si e tare sa ai un demo pe vinil. Casa de discuri a fost foarte de treaba cand am vorbit despre acest material si au incercat din rasputeri sa ne faca pe toti fericiti.

Metalfan: Ceva planuri pentru un nou album Pentragram? Poate chiar anul asta? Daca da, ne poti da detalii?
Sean Pelletier: Toti vrem ca albumul asta sa fie mai rock, exact ca piesele mai vechi ale lui Bobby. Mai rapide si cu feeling-ul ala de punk gen Iggy Pop. O sa avem si melodii doom metal, normal, dar vrem toti un material mai rapid, mai rock, care sa aiba si o latura intunecata si periculoasa. Exact cum e Bobby. Cred ca o sia fie unul dintre cele mai bune albume ale alor. Stiu ca toata lumea zice asta cand lanseaza ceva, dar de data asta e adevarat.

Metalfan: Ar fi posibil un album-tribut Pentragram? Poate cu formatii ca Down, Saint Vitus, Candlemass?
Sean Pelletier: Ne-ar placea, dar va fi foarte greu din punct de vedere juridic. Cele mai multe dintre piesele lui Bobby sunt detinute de Universal / Imagem. De exemplu, Last Days Here a fost intai editat cu alte piese, dar – fie ele vechi sau noi – daca melodiile au fost lansate la Peaceville, drepturile de publicare sunt detinute de o companie imensa care are nevoie de o suma enorma de bani doar ca sa inceapa sa dea drumul la acte. Nu cred ca vom avea vreodata un album-tribut, cu exceptia cazului in care va ramane in underground.

Metalfan: In 2012 a circulat zvonul ca Pentagram va canta pentru prima data in Romania. Era vorba, de fapt, de o formatie cunoscuta in Turcia drept Pentagram, dar in afara tarii drept Mezarkabul. E vreo sansa ca adevaratul Pentagram sa vina aici in Romania?
Sean Pelletier: Sper.Depinde de agentul nostru si de promoterii vostri locali. Mi-ar placea ca Pentragram sa cante in cat mai multe locuri posibile. Pentru fanii rock-ului, dar si pentru Bobby. Merita sa primeasca toate ovatiile!

Metalfan: Esti si managerul trupei suedeze In Solitude. Cum a inceput toata treaba? Care sunt planurile tale pentru ei in 2013?
Sean Pelletier: Da, ma bucur ca fac parte din cercul lor. Sunt formatia mea favorita din era moderna si datorez acestui fapt si celor de la Pentagram. Le-am scris suedezilor rugandu-le sa-mi vanda un LP si un tricou. Am spus si ca dau la schimb cateva din chestiile mele cu Pentagram pentru materiale de la ei. Pana la urma am facut schimb cu bateristul lor, Uno, obtinand discul si tricoul. M-am oferit sa-i si ajut, dar n-am primit raspuns. De-abia in anul urmator, cand eram la Maryland Deathfest purtandu-mi tricoul cu in Solitude, cel mai nou chitarist al lor, Henrik Palm, m-a oprit si mi-a zis: “Hei, asta e trupa mea! De unde ne stii?”. Urmau sa semneze un contract mediocru, mi-am oferit serviciile, iar restul e istorie. Acum (martie/aprilie 2013) sunt in studio si o sa lanseze un album la Metal Blade in septembrie sau octombrie. Au o dorinta nebuna de a concerta, asa ca poate ajung si in Romania! Bobby Liebling ii place si el foarte mult si a zis odata ca ar fi singura formatie cu care ar merge in turneu. Mi-a placut foarte mult ca i-am dus impreuna prin Europa in aprilie 2011.

Metalfan: Ce faci mai exact la Housecore Records? Cum ar putea o trupa sa obtine un contract acolo?
Sean Pelletier: Doar dau o mana de ajutor unor prieteni vechi. Ii ajut sa obtina distributie in afara Americii de Nord. Practic ajut cand au nevoie. Ca sa te accepte casa de discuri trebuie ca lui Philip sa-i placa muzica ta, pur si simplu. Asta e si unul dintre motivele pentru care m-am bagat, pentru ca e o chestie facuta din pasiune. Fie ca-l iubesti saul il urasti, Philip Anselmo e indragostit de muzica si face multe lucruri ca s-o sustina. Housecore nu e chiar o afacere productiva, dar Philip o tine ca sa promoveze muzica excelenta in toata lumea. Respect lucrul asta foarte mult. El cauta trupe care vor sa mearga in turnee, care au riff-uri excelente, dar care sunt si unice in felul lor.

Sean Pelletier & Bobby Liebling (Pentagram)
 

Metalfan: La finalul interviului te voi provoca la un quiz. Ar fi frumos daca ne-ai spune cateva cuvinte despre urmatorii termeni:
Sean Pelletier:

Capitalism
Cred ca problema lui fundamentala e lacomia, egoismul si sistemul duce la o lipsa totala de responsabilitate vizavi de Pamant si specia umana. Poate fi un lucru bun si, ca american, am beneficiat uneori de el, dar s-a indepartat de noi si s-a transformat in ceva foarte distructiv.

Consumerism
Vezi mai sus. Cred ca e in regula atata timp cat ai respect pentru Pamant, mediu si cei mai putin norocosi decat tine.

Controlul asupra armelor de foc
Constitutia noastra a fost scrisa in vremuri foarte diferite de acestea. Cred ca o persoana are dreptul sa se protejeze. Totusi, nu cred ca armele automate ar trebui sa fie la indemana cetatenilor. Eu insumi am fost jefuit de un pusti care avea o arma automata (asta printre alte experiente neplacute legate de arme lasate pe mana tinerilor). Armele automate sunt folosite exclusiv in razboi si ar trebuie sa fie ilegale. Imi place sa trag la tinta si aveam un pistol cu alice cand eram mic. Trag destul de bine, dar tot nu am incredere in pistoale aflate la indemana oricui. Cred, de asemenea, ca trebuie sa fii foarte atent verificat inainte sa ai voie sa cumperi o arma. Si mai cred ca National Rifle Association e o organizatie malefica si care manipuleaza oamenii ca pe marionete. Ma uimeste faptul ca americanii de rand inghit ideea ca Obama vrea sa le ia armele. El vrea doar ca nebunii si criminalii sa nu mai aiba acees atat de usor la arme. Si sa curete strazile de armele automate.

Heavy metal
Viata mea! Una dintre cele mai puternice forte din lume si un lucru extraordinar care aduce oamenii impreuna. Fanii metal sunt o familie.

Trend-uri
E bine... asta-i o intrebare cam generala. De multe ori un trend incepe ca ceva original, dupa care scapa de sub control si devine penibil.

Bedemon
Prima tupa de doom din Statele Unite. Oamenii care iubesc Pentagram, dar nu stiu de trupa asta, pierd foarte mult. Odihneste-te in pace, Randy Palmer!

Metalfan: Multumim, Sean, pentru timpul acordat sipentru raspunsuri! In incheiere, ai dori sa adaugi ceva sau sa transmiti cateva cuvinte cititorilor nostri?
Sean Pelletier: Va multumesc ca iubiti si sustineti heavy metal-ul. Urmati ce va spune inima, aveti incredere si luptati pentru lucrurile in care credeti. Traim pe planeta asta ca sa ne lasam amprenta asupra ei. Suntem aici, de asemenea, si ca sa ne bucuram impreuna de muzica buna. Ma bucur  sa va am pe toti in aceasta familie. Uitati-va la alegerile voastre din alta perspectiva!