Steve Ramsey (SATAN, SKYCLAD): despre raul pe care oamenii si-l fac singuri

Metalfan: Salut, Steve! Toate bune? Avem parte de o lansare de album neasteptata dupa reunirea trupei Satan. E o chestie magica, un album grozav si pare ca marea pauza pe care ati luat-o n-a existat niciodata. Ce ati mai facut intre timp?
Steve Ramsey: Ma rog, am facut cateva albume sub numele de Pariah inainte sa ne despartim in 1989-1990. Apoi am format Skyclad impreuna cu Martin Walkyier, treaba care a durat vreo zece ani inainte ca el sa plece si sa-l inlocuim cu Kevin Ridley la voce. Am mai facut trei albume cu Kevin si chiar acum compunem unul nou, pe care urmeaza sa-l inregistram si sa-l lansam in primvara anului viitor.

Metalfan: Satan a fost inmormantat si apoi dezgropat sau ai asteptat doar momentul potrivit ca sa te intorci la vechile treburi? Adica ai “ingropat” trupa de cateva ori, dar de fiecare data cand ai revenit cu Satan, muzica a fost mult mai tare. Aveai nevoie de o pauza ca scoti din nou la iveala ceva mult mai bun? Pentru ca eu cred ca Life Sentence e cel mai bun material al vostru.
Steve Ramsey: Ne-am reunit doar pentru ca ni s-a cerut sa participam la festivalul Keep It True din Germania in 2011. Facusem deja un concert singular la Wacken, dar tobarul nostru n-a putut sa fie prezent pentru ca fusese ranit intr-un accident de masina. Ne-am hotarat sa cantam din nou impreuna doar atunci cand el a spus ca poate face fata pieselor dificile de pe Court in the Act (1983). Oliver, tipul care organizeaza Keep It True, ne-a convins spunandu-ne ca erau multi fani, vechi si noi, care doreau sa ne asculte cantand din nou piese de pe primul album. I-a luat sase ani sa ne lamureasca, dar a avut dreptate. Publicul a fost fantastic si asta ne-a determinat sa facem si mai multe concerte si, in cele din urma, sa inregistram un album. N-avusesem initial niciun plan in sensul asta.

Metalfan: Ne poti spune cateva cuvinte despre fiecare piesa de pe Life Sentence? Care e viziunea ta supra versurilor de pe acest album?
Steve Ramsey: Am prefera ca ascultatorii sa-si faca propriile pareri despre piese. Tema generala in versuri este nedreptatea si am atins subiecte ca ispasirea, moartea iminenta si razbunarea biblica. Scriem despre probleme curente care ne afecteaza pe toti si despre raul pe care oamenii si-l fac singuri.

 

Metalfan: Tu si bassistul din Satan, Graeme English, sunteti implicati si in trupa de folk Skyclad. Oare asta v-a tinut pe amandoi departe de Satan?
Steve Ramsey: Nu, nu ne-a tinut nimic departe de Satan, Satan pur si simplu n-a mai existat pentru o perioada de timp.

Metalfan: Multe trupe se intorc cumva la radacinile heavy metal-ului, chiar daca sunt fondate de oameni tineri. Cred ca principalul motiv pentru acest fenoment are de-a face cu cele mai recente albume Darkthrone. Sau crezi ca e o reluare naturala a ciclului industriei de muzica metal?
Steve Ramsey: Am obserrvat de-a lungul anilor ca muzica si stilurile sunt intr-un fel de carusel si tot revin si revin in actualitate. Asta se intampla in toate genurile – muzicieni tineri care se uita la trecut cautand surse de inspiratie pentru materiale noi. E foarte greu sa vii cu ceva care suna total nou in zilele noastre, pentru ca, din punct de vedere muzical, totul s-a facut deja. Chestia retro se intampla si trupele incep sa sune ca si cum s-ar fi intors in anii ’50, apoi in ’60, apoi in ’70 si asa mai departe.

Metalfan: Primul tau album cu Satan - Court in the Act – a fost scos la Roadrunner Records. Cum ati reusit sa semnati cu Roadrunner in anii ‘80? Ce crezi despre trupele care au in prezent contract cu aceasta casa de discuri? Iti place vreuna?
Steve Ramsey: Am ajuns sa semnam cu Roadrunner pentru ca devenisem populari in Olanda. Avusesem o groaza de concerte acolo la inceputurile activitatii noastre si acolo isi avea sediul si Roadrunner. De atunci au devenit o casa de discuri mult mai mare. Nu prea stiu ce trupe sunt la Roadrunner, s-ar putea sa le stiu muzica, dar nu le stiu casa de discuri.

 

Metalfan: Apropo de Court in the Act, cum il vezi dupa toti acesti ani? Ce impact crezi ca a avut asupra genului heavy metal?
Steve Ramsey: Cred ca albumul a fost  inaintea epocii sale si acum ar putea fi considerat drept deschizator de drumuri, desi atunci nimeni n-a vazut chestia asta. Nu sunam ca celelalte trupe NWOBHM si unei parti din presa nu i-a placut treaba asta. Am fost intotdeauna o trupa care era printre favoritele altor muzicieni, oameni care apreciau ceea ce faceam.

 

 
 

Metalfan: Ce poti sa ne spui despre scena NWOBHM?
Steve Ramsey: A fost tare sa fim pe-acolo, metalul era foarte popular si te puteai duce la foarte multe concerte.

Metalfan: Dupa parerea ta, Life Sentence e o declaratie de rezistenta? Ne poti detalia putin?
Steve Ramsey: Titlul albumului poate avea mai multe intelesuri. Trupa s-a reinfiintat dupa 30 de ani de la inceputuri si in sistemul juridic britanic 30 de ani reprezinta sentinta pe viata. Se poate spune si ca trupa a executat o sentina pe viata inainte de a-si reuni membrii initiali, cei care au inregistrat Court in the Act!

Metalfan: In afara de concertele pe care le-ati anuntat, aveti si alte planuri pentru Satan?
Steve Ramsey: Speram sa cantam in toate tarile unde n-am cantat cand eram impreuna in anii ’80. Deja avem spectacole in Suedia si Canada, am cantat si in Germania, unde in formula asta nu avusesem sansa, si avem multe oferte de a canta in alte tari.

Metalfan: Cum vezi lumea de astazi? De exemplu, cred ca acum rata natalitatii ar trebui redusa la zero pentru un timp si asa oamenii s-ar putea concetra pe facut lucruri ca sa anihileze sentimentul preponderent de pierdere de timp. As dori sa aflu si parerea ta.
Steve Ramsey: E un concept interesant. Cred ca lumea e inca dominata de religie si asta e cauza multor probleme care exista pretutindeni

Metalfan: Pe langa abilitatile tehnice, cred ca perceptia individuala e foarte importanta in muzica. Daca te-ai uita la trecut, cum era lumea ta in anii ’80?
Steve Ramsey: Scopul meu era, evident, sa ajung undeva si sa-mi castig traiul cantand. Cand am inceput noi, cele mai multe trupe cantau despre fete si motoare si rahaturi d-astea si noi am vrut nu sa predicam oamenilor, dar macar sa avem un continut al versurilor cu care ascultatorul sa se poata identifica in moduri mai subtile – daca alegeau sa faca asta. Voiam si sa fim o individualitate, ceea ce in industria muzicala e uneori in defavoarea ta.

Metalfan: Cred ca Satan are, chiar in acest moment, unul dintre cei mai buni chitaristi. Ce crezi? Care e chitaristul tau preferat?
Steve Ramsey: Russ a fost intotdeauna unul dintre chitaristii mei favoriti. Chitaristii care mi-au influentat modul de a canta si care inca raman preferatii mei, de multe ori datorita abilitatii lor de a compune si nu doar a indemanarii de chitaristi solo, sunt Tony Iommi, Ritchie Blackmore, Michael Schenker si Glen Tipton.

 

 

Metalfan: Poti sa-mi spui cate ceva despre albumele care-ti plac cel mai mult? Nu conteaza genul, poate fi orice fel de muzica, dar mi-ar placea sa aud motivele pentru care le consideri atat de bune.
Steve Ramsey: Black Sabbath – Black Sabbath (1970). Pentru mine acesta e primul album heavy metal si e clar influentat de muzica blues. Riff-ul principal e facut din nota de baza si a cincea nota bemol, cunoscuta si sub numele de “blue note”. Multe riff-uri de metal si unele dintre cele mai bune au avut legatura cu blues-ul. Avem un riff bazat pe blues pe noul nostru album, la piesa Personal Demons. E inca relevant pentru metalul din zilele noastre.

Queen – Night at the Opera (1975). Albumul asta contine muzica incredibila, inclusiv Bohemian Rhapsody. Imi plac toate albumele din prima perioada Queen, unde erau mai orientati catre rock in modul in care compuneau piesele. Imi place mult si faptul ca nu se temeau sa ia orice stil muzical si sa-l faca sa sune Queen, lucru pe care l-am preluat si eu la Skyclad atunci cand am compus piesele.

As putea continua la nesfarsit, imi plac multe stiluri muzicale, dar marea mea dragoste e metalul. Acestea sunt doua dintre albumele care m-au facut sa imi doresc sa cant la chitara si sa compun propria-mi muzica; acestea doua plus toate albumele din perioada timpurie Judas Priest, pana la Killing Machine (1978).

Metalfan: Care dintre piesele care te implica crezi ca sunt cu adevarat speciale?
Steve Ramsey: Cele doua piese pe care le-am mentionat mai sus sunt printre preferatele mele, unul pentru folosirea blues-ului cu un rezultat atat de spectaculos, iar cealalta pentru ca aluat un stil atat de dificil ca muzica de opera si l-a transformat intr-o melodie rock atat de uimitoare si de eterna.

Metalfan: Esti microbist? Ce crezi despre retragerea lui Sir Alex Ferguson de la Manchester United? Ce crezi ca au in comun fotbalul si metalul?
Steve Ramsey: Da, echipa mea e Newcastle United. Cred ca retragerea lui Fergie e buna pentru noi toti si ca Man Utd nu va mai domina atat de autoritar liga in viitor. Cred ca e o camarederie similara intre fanii fotbalului si cei ai metalului si o pasiune asemanatoare in ambele cazuri.

Metalfan: Ei bine, stiu ca esti obisnuit cu multe din intrebarile de mai sus. Dar mi-ar placea sa imi spui un lucru pe care il simti chiar acum, orice ti-ar trece prin cap.
Steve Ramsey: Ma simt chiar bine acum. E nemaipomenit sa pot face alt album Satan si sa am atat de multi fani care il plac si sa am atat de multe cronici bune. As vrea sa le multumesc tuturor pentru sustinere.

Metalfan: Multumim foarte mult pentru timpul acordat. In final, te-as ruga sa ne spui un loc in care n-ai fost niciodata, dar in care ti-ar placea sa mergi si sa canti.
Steve Ramsey: Japonia e locul in care mi-ar placea cel mai mult sa merg si sa cant. Am ascultat multe albume live inregistrate in Japonia cand eram tanar – cum ar fi Tokyo Tapes (1978) si Unleashed in the East (1979).