WITHIN TEMPTATION - The Silent Force

Alaturi de Nightwish, Within Temptation reprezinta, probabil, cea mai cunoscuta formatie de "gothic-rock" cu voce predominant feminina. Nu as vrea sa intelegeti ca cei sase olandezi sunt doar o clona/copie fidela a finlandezilor. Departe de mine acest gand. Sincer sa fiu, in acceptiunea mea, cele doua formatii pot fi asemanate doar din cauza frumusetilor care fac partea vocala (si nu il includ aici pe Marco Hietala de la Nightwish) si stilului simfonic abordat.

Within Temptation continua linia inceputa cu Mother Earth, putin mai bombastici, ajutati si de o orchestra din Rusia, bazandu-se in continuare pe vocea exceptionala a domnisoarei Sharon si pe aranjamentele orchestrale foarte inteligente, imbinarea dintre rock si simfonic realizandu-se intr-un mod exemplar.

Albumul este unul modernist, imbinand "greutatea" de pe Mother Earth cu sonoritatile din zona pop-rock, lucru evident cel putin pe primul extras pe single al albumului: Stand My Ground. Comparata de multi cu Evanescence - Bring me to life, melodia aduce in prim plan toate calitatile Within Temptation: orchestratie excelenta, ruperi de ritm, coruri si nu in ultimul rand voce cu mult nerv. Sharon reuseste sa se integreze perfect in ritmul piesei, trecand de la timbrul calm, soptit, la cel aproape tipat, trecut parca prin sintetizator, eliberand apoi toata forta de care este in stare. O piesa cum nu se poate mai nimerita pentru un single, sunt ferm convins ca va cuceri toate topurile din Olanda si Germania.

The Silent Force imbina piesele ritmate ( Stand My Ground , It's The Fear , Aquarius ) cu cele mult mai lente, bazate in general pe calitatile vocale ale lui Sharon, punand la respect pe toti cei care s-ar putea indoi de calitatile ei: Pale , Angeles . Imi lipsesc parca solourile si rifurile heavy de pe albumele vechi, puterea pe care o emana Ice Queen sau Deceiver of Fools, dar sunt incantat de noile combinatii clapa/chitara/orchestra de pe It's The Fear si Aquarius.

Comparand Mother Earth cu The Silent Force, as spune ca trupa s-a departat putin de metal, indreptandu-se (deocamdata intr-un mod fericit) catre zona simfonic-orchestrala si chiar catre ceea ce multi ar numi comercial. Piesele sunt mult mai asezate, degajand o atmosfera mai calma, mai plina de introspectie.

In alta ordine de idei, muzica trupei face si va face furori in continuare, albumul va deveni probabil album de platina in Olanda, iar numarul de fani se va mari pe zi ce trece. Si nu ar avea cum sa nu se intample asta, pentru ca muzica este una de calitate, trupetii stiu ce vor si fac tot posibilul pentru a obtine asta.

SkyDancer Nota: 9