NOUMENA - Anatomy Of Life

Absence, albumul de debut al finlandezilor Noumena, a generat un feedback pozitiv consistent , atat din partea ascultatorilor dar si a criticilor din domeniu. Mai mult, chiar l-a facut pe colaboratorul nostru Razvan ”Roger” Alexandru sa noteze discul cu 9, o nota putin exagerata, daca tinem cont de faptul ca albumul nu puncteaza deloc la capitolul originalitate. Oricum, ma asteptam ca noul lor produs sa se situeze cel putin la acelasi nivel calitativ ridicat ca si precedentul.

Din pacate insa, Anatomy of Life este genul de album caruia ii lipseste acel element care sa il scoata in evidenta, dar nici nu este atat de slab incat sa se scufunde in marea masa de discuri mediocre pe care scena de metal le genereaza constant. Poate ca decent este termenul care caracterizeaza corect cele noua piese ale finlandezilor

Chiar daca influentele Amorphis nu mai sunt la fel de pregnante ca pe albumul anterior, Noumena nu a reusit sa iasa complet din sfera de influenta a conationalilor, astfel incat avem de death metal melodic cu multe insertii din zona goticului. Ascultand acest album, ai impresia ca finlandezii au imprumutat cate ceva de la Amorphis, un pic de la Kalmah, cateva bucatele de Eternal Tears of Sorrow, elemente pe care le-au trecut prin filtrul personal in incercarea de a crea un album interesant, pe o reteta deja de succes. Numai ca intre teorie si practica este adesea o diferenta greu de depasit, astfel incat demersul celor de la Noumena nu este intru totul reusit.

Capitolul originalitate si faptul ca discul pare usor depasit pentru anul in care a fost lansat reprezinta probabil minusurile sale principale. Daca ignoram aceste aspecte, raman 9 piese bazate in mare parte pe atmosfera si fara prea multe artificii tehnice. Grunt-ul lui Antti Haapanen se incadreaza bine in ansamblul fiecarei compozitii, iar introducerea pasajelor de voce clean aduce un plus pieselor pe care sunt prezente. Singura compozitie care iese cu adevarat in evidenta este Triumph and Loss, cu un riff excelent, completat de un refren pe masura. Probabil ca daca finlandezilor le-ar fi iesit toate piesele la fel, cu siguranta am fi avut un album de top in genul sau. Mai merita mentionate Moment of Pain si Through the Element, pe care prezenta vocii feminine aduce muzicii diversitatea de care avea nevoie.

Anatomy of Life se constituie asadar ca un capitol mai degraba neconvingator, dar trupa se afla de abia la albumul secund si are la dispozitie timp suficient pentru a-si cizela si redefini in viitor stilul.

Dragos P. Nota: 7.5