ORIGIN - Antithesis

In 2008, americanii de la Origin fac cam ce-au facut si pana acum – death metal tehnic si brutal, dar cu imbunatatiri evidente fata de cele trei albume anterioare. Meritul poate fi pus si pe seama faptului ca Origin revin in formula originala in care, in 2002 au produs unul din albumele considerat de referinta de catre amatorii de muzica extrema - Informis Infinitas Inhumanitas. Pe Antithesis veti gasi mai putin haos, mai putina isterie, mai multa complexitate si melodie, ceva compromisuri vitezistice si o atmosfera in culori mai sumbre in comparatie cu incercarile anterioare ale americanilor, rezultatul fiind un melanj cel putin interesant.

In general, muzicienii care se aventureaza in peisajul death metalului tehnic devin adesea niste bestii insensibile posedate de precizie si virtuozitate, ceea ce conduce, nu rar, la esecuri compozitionale. Din fericire, cu Antithesis, Origin par sa fi trecut de aceasta faza si tind sa fie mai putin absorbiti de a bate recordul la proba de viteza, rezistenta si contorsiuni digitale pe minut. Structura pieselor este mult imbunatatita, elucubratiile tehnice de coarde sau percutie interactioneaza dinamic in piese inchegate care nu sacrifica coerenta in numele virtuozismului. Desi executate la viteza aproape constant stelara, piesele nu sunt lipsite de nuantari si schimbari de tempo la care contribuie nu in ultimul rand potopul de melodie ce se scurge din chitare. Urechile mai putin obisnuite cu infamiile acestui gen s-ar putea sa caute in disperare filonul melodic amintit; ca orice album tech-death, Antithesis, desi este foarte direct, necesita ceva mai mult de o ascultare pentru a desfolia cum se cuvine straturile componente.

In ton cu traditia, albumul incepe in forta si viteza, in conspiratia apocaliptica a chitarelor si tobelor, cele din urma lucrate cu daruire si dementa de John Longstreth, ale carui cai incalcite pot fi urmarite, si eventual descalcite, mai ales pe Finite sau Ubiquitous. De prisos sa mentionez ca numita conspiratie e la mare inaltime la capitolul tehnica, desi se mentine in limite oarecum previzibile. Solourile se impletesc organic cu rifaraia solida si chiar catchy, care variaza considerabil dar nu pana la dezlanarea completa a pieselor. Ca si pana acum, interpretarea vocala in Origin se concretizeaza intr-un trio de guturale stratificate sub conducerea James "Freight Train" Lee, cel din urma de remarcat pentru frazarea la obiect si cavernoasele apocaliptice. Apocalipitca si epica este si piesa care da titlul albumului si totodata il incheie cu toate cele 9:32 de minute ale sale (aproape un sfert din intreaga durata a albumului) care sintetizeaza perfect ceea ce inseamna Origin si evolutia marcata de Antithesis in cariera americanilor.

(+) tehnic, complexitatea coardelor si a percutiei, imbunatatiri la capitolul solo-uri, melodie, structura
(-) momentele previzibile

G.A.S. Nota: 8.5