ÁSMEGIN - Arv

?smegin si-a inceput cariera in 1998, cand mai multi tineri norvegieni s-au decis sa se exprime muzical, combinand black metal-ul cu melodicitatea folclorului scandinav. Cu exceptia unui demo, trupa nu a facut mare lucru pana in 2003, cand au lansat pe piata Hin Vordende Sod & S?, un album neasteptat de bun, considerat si acum o realizare aparte in peisajul folk metal. Creativitatea si originalitatea discului s-au datorat in parte si invitatilor care au contribuit la realizarea lui, printre care se numara Lars Nedland (Borknagar, Solefald) si Sareeta (Ram-Zet).
Dupa succesul inregistrat cu acest disc, norvegienii au intrat intr-un con de umbra si au disparut complet pentru 5 ani de zile. Au revenit cu un nou album la finalul anului trecut, dar impactul lui Arv nu este nici pe departe similar cu al debutului.
?smegin au schimbat radical registrul si abordarea, iar rezultatul demersului nu este tocmai fericit. Daca Hin Vordende Sod & S? surprindea placut prin combinatii stilistice ingenioase, schimbari de tempo si o dinamica imprevizibila a pieselor, pe Arv nu mai intalnim decat palide umbre ale acestor elemente. Marea majoritate a compozitiilor este dominata de un tempo foarte lent, lipsa variatiei facand ca piesele sa devina in cele din urma monotone. Singurul palier pe care nu a fost sacrificata diversitatea este cel vocal, unde intalnim un intreg spectru de voci masculine (clean si growl), coruri si voci feminine. Totusi, absenta lui Lars Nedland este un minus evident. Pe de alta parte, viorile si instrumentele traditionale au trecut in plan secund, interventia lor fiind timida si destul de rara. In acelasi timp, nici riff-urile de chitara sau sectia ritmica nu exceleaza la vreun capitol.
Dupa mai multe ascultari pot spune ca nu am reusit sa retin mai nimic de pe album. Este acel gen de disc care necesita concentrare deosebita pentru a putea patrunde in atmosfera lui. Ei bine, odata ajuns acolo poti descoperi unele lucruri interesante, dar ma indoiesc ca vor fi prea multi ascultatori care sa aiba rabdarea sa o faca.
In esenta, Arv ramane fidel folk-metal-ului, iar marele sau atu este acela ca incearca sa evite cu inteligenta cliseele in care se scalda genul. ?smegin ofera o alternativa la Finntroll, Korplikaani si clonele lor, printr-o modalitate mai degraba sobra si sofisticata de a imbina agresivitatea metal-ului cu influentele provenite din folclorul nordic. Din pacate, intreg efortul norvegienilor este compromis de o productie complet nefericita si ma intreb cum o trupa cu oarcare pretentii si un buget cat de cat decent poate %u201Cbeneficia%u201D de un sunet atat de prost.

Dragos P. Nota: 7