CANS - Beyond The Gates

Tocmai ce scriam numarul trecut de prolificitatea scandinavilor in ceea ce priveste metalul, ca am si descoperit un nou album de exceptie al suedezului Joacim Cans, cel care, prin Hammerfall, a reaprins scanteia heavy metal-ului. Cu atat mai merituos cu cat acest lucru se intampla exact cand majoritatea se resemnase si se pregatea cu minutiozitate sa aseze bomboana pe coliva pe care scria cu litere de farin "Heavy R.I.P.".

Anii au trecut si, dupa cateva albume semnate Hammerfall, Cans iese din nou la rampa, de data aceasta cu primul sau album solo, care m-a convins din prima. Impreuna cu nume sonore ale scenei metalice cum sunt Mat Sinner (Sinner, Primal Fear), "Metal" Mike Chlasciak (Halford), Stefan Elmgren (HammerFall), Mark Zonder (Fates Warning) a scris si inregistrat unul dintre cele mai bune produse de gen pe care le-am ascultat anul acesta.

Pentru mine, surpriza cea mare a fost sa descopar ca aschia a sarit departe de trunchi! Altfel spus, acest album nu este o simpla prelungire a muzicii "grupului mama" (Hammerfall, in cazul de fata), asa cum, din pacate, este cazul multora dintre proiecte solo care apar pe piata, muzicienii in cauza parand incapabili sa schimbe abordarea. Cans & Co. vin cu "altceva", iar "Beyond the Gates" inseamna, daca vreti, "re-inventing the old heavy school", adica metalul clasic interpretat cu multa vana si pus intr-un ambalaj modern si fresh.

Albumul este destul de diversificat, insa bine inchegat din punct de vedere al sound-ului. Cele mai heavy melodii sunt "Soul Collector" si "Back to Hell", ambele scrise impreuna cu "Metal" Mike, pe care se pot auzi si cele mai meseriase riff-uri de chitara de pe album. Piesa care da si numele albumului este un alt punct de atractie: incepe melodios, insa creste pe parcurs ca intensitate si ritm, punand foarte bine in valoare vocea heavy a lui Cans. Chiar daca are o structura repetitiva si, din acesta cauza, unora poate sa li se para monotona, "The Key" este, pentru mine, piesa favorita a albumului: tempo mediu intretinut constant de baterie si bass, chitari melodioase, versuri usor de retinut plus o impletire foarte inspirata intre Cans si un induiosator, dar convingator in acelasi timp, cor de voci feminine. O ultima "recomandare" este o piesa mai complexa din punct de vedere al structurii si al schimbarilor de ritm, "Dreams", pe care se pot auzi si pasaje de clape care creeaza un plus de atmosfera si confera diversitate compozitiei. Si in final, o veste buna pentru metalistele pasionate: albumul se incheie cu balada "Forever Ends", piesa compusa de Jeff Waters. Totusi, nu va asteptati la ceva iesit din comun.

In concluzie, "Beyond the Gates" este un produs care aduce un aer prospat pe scena metalului european si unul care il consacra pe Joacim Cans in "galeria" celor mai bune voci heavy.

Kos Nota: 8