ACCEPT - Blind Rage

Blind Rage FORMAT: CD
DATA APARITIEI: 15.08.2014
CASA DE DISCURI: Nuclear Blast Records
 
9.0
NOTA METALFAN:
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
 
8.3
NOTEAZA ALBUM: 12 voturi

Top 2014: #126
Accept more
Componenta:
Mark Tornillo - voce
Wolf Hoffman - chitara
Herman Frank - chitara
Peter Baltes - bas
Stefan Schwarzmann - tobe
TRACKLIST:

01. Stampede02. Dying Breed03. Dark Side of My Heart04. Fall of the Empire05. Trail of Tears06. Wanna Be Free07. 200 Years08. Bloodbath Mastermind09. From the Ashes We Rise10. The Curse11. Final Journey
Accept e o formaţie versată în comebackuri. Cel de acum patru ani a fost, dacă nu mă înşel, al treilea. Și ce bine le-a ieşit. Și ce mici erau şansele. Nu spun că e ceva nemaivăzut, dar rar s-a întâmplat ca o trupă văduvită de cântăreţul ei original să revină cu atâta forţă. A, că AC/DC, că Van Halen. Da, e adevărat, dar între Highway to Hell şi Back in Black a trecut un an, nu paisprezece, ca între Predator şi Blood of the Nations. Iar succesul Van Halen a fost, cel puţin în parte, fabricat de MTV, care reprezenta pe vremea aceea o mare putere mediatică. În 1998, Van Halen III, s-a lovit deja de rezistenţa fanilor, dovadă că aceştia nu sunt dispuşi să accepte orice fel de schimbare. Aici n-a mai contat nici că Gary Cherone este un cântăreţ excelent, nici că albumul a fost unul dintre cele mai bune înregistrate vreodată de trupa americană. De un Van Halen fără David Lee Roth dar şi fără Sammy Hagar lumea nu mai vroia să audă.

Lumea nu prea a vrut să audă nici de un Accept cu David Reece. Asta s-a întâmplat în 1989, când formaţia a scos Eat the Heat, discul despre care acum nu mai vorbeşte nimeni. E drept că Eat the Heat a fost făcut cu gândul la piaţa americană, dar motivul principal al eşecului a fost absenţa lui Udo Dirkschneider. E lesne de înţeles de ce. Van Halen putea fi la o adică identificată cu Eddie (cu Edward Lodewijk Van Halen, nu cu monstrul conceput de Derek Riggs), iar AC/DC cu Angus, dar Dirkschneider a fost singurul muzician carismatic în Accept. Udo a fost nu numai cântăreţul, el a fost faţa – mai precis: mutra – formaţiei. În plus, el avea deja pe vremea aia un proiect muzical propriu, înregistra albume, dădea concerte, cânta Balls to the Wall etc. Era cumva logic ca Accept fără Wolf Hoffmann să iţi placă mai mult decât Accept fără Udo.

Ideea de a vinde Accept pe piaţa americană a fost şi ea una proastă. A aparţinut probabil casei de discuri, dar s-a bazat pe un calcul greşit. O fi Accept una dintre cele mai bune trupe de deutschmetal din istorie – chiar cea mai bună, în umila mea opinie – dar America nu a avut niciodată mult respect pentru heavy metalul produs în Germania. Videoclipul Balls to the Wall a fost de exemplu ridiculizat de Beavis şi Butthead, lucru cu atât mai surprinzător cu cât cei doi erau cunoscuţi ca vajnici susţinători ai metalului. Și mai erau şi formatori importanţi de opinie pe atunci. Nici James Hetfield, un expert renumit al metalelor europene, nu putea fi auzit vorbind prea des despre Accept.

Mă rog, cea de mai sus e o poveste veche, dar ea are o morală. Și anume că revenirea metalului în underground are câteva aspecte pozitive. În 2010, când a ieşit Blood of the Nations, nu mai existau presiuni comerciale de genul celor din anii optzeci-nouăzeci. Nu ar mai fi avut nici un sens ca Accept să-şi doftoricească stilul sau imaginea. Nici nu au făcut-o. În loc de asta au compus un album care s-a ridicat din toate punctele de vedere la nivelul unor clasice ca Restless and Wild sau Objection Overruled. (Blood of the Nations a fost chiar mai „metalizat” decât ultimul dintre cele două, ca şi cum Udo ar fi luat cu el toate influenţele hard rock ale trupei.) Apoi, formaţia a făcu o alegere deosebit de inspirată cu Mark Tornillo. E greu de închipuit că ar putea exista un frontman mai potrivit pentru Accept-ul fără Udo. Și motivul nu e doar că Tornillo arată ca un mecanic auto. Cum să spun, chiar dacă nu cântă în stilul domnului Dirkschneider, Mark nu e chiar un anti-Udo.

Dirkschneider făcea la un moment dat poante în legătură cu Stalingrad, al doilea LP cu Tornillo, cum că acesta trebuie să fi fost înregistrat în acelaşi timp cu Blood of the Nations, căci nu prea există diferenţă între ele. Adevărat. Prin comparaţie, Blind Rage e ceva mai melodios, trimite adică mai mult spre Metal Heart, decât spre Restless and Wild. Discul nu adaugă însă nici un element de noutate la opera produsă de Wolfmann şi Baltes în decursul carierei lor de aproape 40 de ani. Asta la nivelul generalităţilor stilistice desigur. Blind Rage conţine în schimb câteva dintre cele mai bune piese heavy metal apărute anul acesta. Pe scurt: Blind Rage e un album perfect previzibil.

Partea proastă a succesului noului Accept e că o viitoare regăsire cu Udo Dirkschneider pare foarte puţin probabilă. În rest nu pot decât să mă bucur de el.
 



Posted at 16:49 |  27 Mai 2014  | 0 Comentarii  | 3070 Vizualizari

Comenteaza la: Blind Rage

COMENTARIUL TAU

Alte Albume

Endorphin

Trupa: Infected Rain
Aparitie: 18.10.2019
Casa de discuri: Napalm Records
 - Endorphin
TRACKLIST
01. The Earth Mantra02. Black Gold03. Symphony of Trust04. Pendulum05. Passerby06. Lure07. Victims08. Walking Dead09. Taphephobia10. Storm

Fear Inoculum

Trupa: Tool
Aparitie: 30.08.2019
Casa de discuri: RCA Records
 - Fear Inoculum
TRACKLIST
01. Fear Inoculum02. Pneuma03. Litanie contre la peur04. Invincible05. Legion Inoculant06. Descending07. Culling Voices08. Chocolate Chip Trip09. 7empest10. Mockingbeat

Nesfârșite

Trupa: E-an-na
Aparitie: 19.07.2019
Casa de discuri: Souns Age Productions
 - Nesfârșite
TRACKLIST
01. Viu02. Aer03. Fiecare gest al nostru04. Epitaf05. Pielea06. Pânda07. Frica08. Zadar09. Izbânda si a râvni10. Apele înghetate11. iO.ta12. În frânt13. Mashiara

Apopheny of Life

Trupa: Saddayah
Aparitie: 07.09.2018
Casa de discuri: Loud Rage Music
 - Apopheny of Life
TRACKLIST
1. Apopheny of Life2. Fire Above, Frost Below3. Mouth of the Abyss4. 85. King's Will6. The Darkest Recess of the Human Mind7. Born in Singularity8. Carving in the Stone Flesh of God

Tigers of the Night

Trupa: Crusader
Aparitie: 01.10.2019
Casa de discuri:
 - Tigers of the Night
TRACKLIST
1. Into the Night2. Rise Up3. Lovin' You4. Scream Out Loud5. Realm of Dreams6. Tigers of the Night

The End

Trupa: Katara
Aparitie: 04.01.2019
Casa de discuri: Taboo Music Production
 - The End
TRACKLIST
1. Devouring Souls2. Inner Scar3. Blestem4. The End5. Whitin6. Illusions of Life7. The Crow8. Revenge9. Entombed Toughts