BETO VáZQUEZ INFINITY - Dark Mind

Dupa desfiintarea trupei Nepal, bassistul Beto Vázquez a hotarat sa-si formeze propria trupa, astfel ca in anul 2000 ia fiinta Beto Vázquez Infinity.
Ascultasem albumul de debut (numit chiar Beto Vázquez Infinity) la ceva vreme dupa aparitie si mi se paruse un material interesant, un fel de simfonic/melodic/power metal bazat foarte mult pe o atmosfera epica si cumva magica mai degraba decat pe forta.
Dark Mind, aparut anul acesta, este cel de-al treilea album al trupei. Aparent stilul muzical urmeaza directia data de albumul precedent (Flying Towards the New Horizon), adica indreptat spre o forma mai clasica de power melodic cu elemente simfonice. Materialul are clar o tenta metal mai pronuntata decat albumul de debut, cu piese tipice pentru gen, dar contine si piese lente bazate mai mult pe elemente simfonice si voce. Amintind de voce, ca si pe celelalte albume, apar 7 voci ale unor artisti relativ cunoscuti pentru gen, printre care Sabrina Carrion (Heavenfalls) sau Sandra Schleret (Elis, Siegfried, ex-Dreams of Sanity).
Dintre piesele mai energice sunt cateva relativ placute auzului, fara a oferi insa nimic foarte deosebit din punct de vedere al noutatii. Celelalte sunt fie trase in jos de elemente neinspirate, fie plictisesc repede, iar piesele lente mi s-au parut total nereusite. Multe piese incep cu riff-uri care ar promite ceva, dar cad repede prada lipsei de inspiratie. Pacat de unele parti de chitara solo si de productia buna.
Din nefericire toate acele voci care ar fi putut suna interesant sunt utilizate in general intr-un mod banal. Si parca le mai si lipseste pasiunea, par destul de seci si fara implicare.
Aveam sperante mari de la Beto Vázquez dupa primul album, dar directia in care merge nu pare sa creeze lucruri interesante; atmosfera aceea magica a cam disparut lasand loc unor ritmuri foarte uzate si unor elemente ce nu reusesc sa formeze un intreg cu adevarat convingator.
Singurele piese care mi-au sunat mai interesant sunt Kingdom of liberty si For time runs in my veins.  Mystic si Chronicles of a world without gods sunt acceptabile ca piese heavy lejere.(+) Chitara solo si productia buna; sunt elemente care ar promite cate ceva
(-) Cele mai multe piese lipsite de inspiratie; partile vocale cantate cam neinteresant

Goss Nota: 6