KORPIKLAANI - Korven Kuningas

Cine are chef de un album folk/viking metal vesel, un pic „lautaresc”, plin de energie si destul de divers, a nimerit unde trebuie, mai ales daca nu-l intereseaza prea mult versurile in dialecte saami ale celor ce-si zic Clanul padurii. Cine a mai ascultat piese Korpiklaani, stie ca trebuie sa se astepte la metal cat incape, la ritmuri saltarete, la vioara, acordeon si fluier omniprezente, la teme mitice sau legate de obiceiuri si la multa voie buna. La acestea se adauga faptul ca cei sase finlandezi isi cunosc foarte bine instrumentele, iar rezultatul este ceva omogen, dar suficient de diferit de la o piesa la alta incat sa te tina in priza de la un capat la altul. Primele treisprezece piese sunt destul de scurte, cu vana, antrenante (cu exceptia baladei Gods on Fire) si cu aranjamente interesante. Merita mentionate Tapporauta, Shall We Take A Turn?, Paljon on koskessa kivia, Kantaiso si Runamoine, dar si restul sunt frumoase, fiecare in felul sau. Piesa titlu, lasata pe final, acumuleaza aproape 25 de minute si este un ciudat colaj de pasaje traditionale, lente, mid-tempo sau rapide, care alterneaza, se intretaie si se leaga (toate acestea in primele 5 minute), fiind urmate apoi de un lung pasaj de gonguri. Recunosc, nu am gasit sensul unei asemenea exprimari repetitive pe 20 de minute, poate este prea profunda pentru mine.

(+) energia molipsitoare, ritmul celei mai mari parti a pieselor, alaturarea reusita de instrumente metal cu cele folk
(-) nu este totusi cea mai reusita productie de gen pe care am ascultat-o, la care se adauga finalul care putea lipsi linistit

Mad Nota: 8.5