ILL NIñO - One Nation Underground

Infiintat in 1999, grupul Ill Nino se afla in 2005 la a treia incercare discografica. Primele lor doua discuri s-au vandut in aproximativ 800 000 de exemplare (in total), lucru care nu ar trebui sa ne mire, daca tinem cont de popularitatea de care se bucura genul nu-metal in special dincolo de ocean. Si da, muzica Ill Nino se incadreaza in granitele acestui stil, in ciuda diferitelor incercari ale trupei si ale casei de discuri de a eticheta muzica salsa metal sau latino metal.

Inca de la primul album, Ill Nino au introdus in sound-ul lor elemente etnice traditionale, iinfluente latino, lucru care i-a diferentiat oarecum de multitudinea de trupe ce incearca sa castige faima si public, practicand un gen deopotriva blamat cu inversunare si sustinut cu pasiune, cum este nu-metalul. Si pe One Nation Underground, disc ce va fi lansat oficial pe data de 27 septembrie, Ill Nino continua in aceeasi directie, combinand cliseele nu-metal cu exotismul ritmurilor tribale si a celor de sorginte sud-americana. Rezultatul este insa un hibrid mai degraba neinspirat, anost, care nu m-a convins absolut deloc.

Ciudat, dar grupul pare ca are potential de a face mai mult de atat, numai ca de fiecare data cand reusesc un riff mai in forta sau un sound mai heavy, se grabesc sa reduca tempo-ul si sa transforme piesa intr-o nefericita lalaiala. De departe cel mai suparator aspect este vocea lui Machado, un timbru iritant care nu prea se pupa cu latura instrumentala si o chinuitoare intentie de a suna cat mai a la Linkin Park fac din ascultarea albumului o experienta obositoare.

Daca intr-o proportie covarstitoare nu-metalul sta la baza celor 13 piese, se mai remarca uneori cateva influente hardcore si chiar putin thrash metal. Singurele aspecte pozitive ale albumului sunt insertiile de percutii tribale, chitari flamenco si versuri in spaniola. Toate aceste elemente reusesc sa ii dea lui One Nation Underground o oarecare prospetime, dar din pacate nu sunt suficiente pentru a salva albumul.

Previzibil, plin de clisee si cat se poate de accesibil, noul album Ill Nino intruneste toate premisele pentru a castiga nenumarati adepti in randul amatorilor de nu-metal. Intr-o America in care populatia de orgine hispanica este in continuua crestere, iar limba spaniola castiga teren pe zi ce trece, demersul trupei de a mixa metalul comercial cu elementele latino este exact ceea ce trebuie pentru a a-ti apropia cohorte de fani si implicit de cumparatori. Sunt curios insa, daca un asemenea disc va avea succes si pe alte teritorii, indeosebi in Europa.

Dragos P. Nota: 6