DREAM THEATER - Score

Score este menit sa marcheze 20 de ani de activitate a celor de la Dream Theater. Dupa 20 de ani, poti sa stai o clipa sa tragi linie si sa vezi cam ce ti-a iesit, iar celor de la Dream Theater le-a cam iesit, chiar daca pe parcurs n-au scapat nici de critici, nici de dezamagiri. Aniversarea e sarbatorita cum trebuie, cu un concert amplu si spectaculos, sustinut simbolic la ei acasa, in New York, si de acest produs foarte bine facut. Deh, Dream Theater a fost mai ales in utimii ani o masina de marketing iar acest DVD nu face exceptie de la regula, continand, pe langa concertul amintit, o biografie a trupei, povestita chiar de membrii ei (prezenti sau trecuti), cateva filmari rare si o animatie.

Concertul in sine, e impartit in doua parti, prima cu o selectie destul de piese de aparte din albumele trupei, cantate doar de cei 5. Accentul e pus pe piese cantate mai rar sau aproape deloc, inclusiv cele din perioada incipienta a trupei (pe vremurile cand se numeau Majesty). Piese de genul Raise The Knife, Another Won, After Life sunt dedicate in special fanilor de o viata. Si cum arata si imaginile dinaintea concertului, la fata locului au fost oameni care fie ca aproape calatorisera odata cu trupa, urmarind mai multe concerte din acelasi turneu sau fani veniti de la mii de kilometri distanta, inclusiv din alte tari, special pentru eveniment. In a doua parte, impreuna cu orchestra simfonica simbolic si ea denumita %u2018Octavarium Orchestra%u2019, Dream Theater au pus accentul pe realizarile lor in maniera simfonica, pretabile in mod special acestei colaborari, si anume Six Degrees Of Inner Turbulence si Octavarium, incheind entuziasmant cu un perfect Metropolis.

Aceasta prestatie, excelenta in ansamblul ei, merita o serie de observatii, prima fiind ca in unele ocazii, orchestra din spatele trupei nu prea tine pasul cu cei 5 muzicieni, de multe ori fiind relativ inexistenta si in mix. Intro-urile de la piesele mai sus amintite, partile mai putin furtunoase si cateva pasaje instrumentale (de exemplu cele de la %u2018War Inside My Head%u2019) suna insa impecabil. O a doua mentiune este prestatia lui James LaBrie, probabil una din cele mai bune pe care le-am vazut pana acum, numarand aici DVD-urile anterioare, seria de bootleg-uri oficiale disponibil plus concertul de la Bucuresti. Si nu in ultimul rand, alaturi de manifestarea impresionanta a publicului, trebuie amintita executia impecabila dar mai ales exuberanta, plina de placere si bucurie a celor 5.

Al doilea DVD ne prezinta cateva filmari mai putin vazute (printre care si The Great Debate, live in Bucuresti) si o animatie pe care merita sa o vedeti. Partea cea mai interesanta ramane insa istoria trupei, povestita de Petrucci, Portnoy si Myung, cu interventiilor celor veniti sau plecati pe parcurs. Povestea formarii trupei la Berklee College Of Music, repetitiile si studiul zi de zi, problemele cu componenta sau casele de discuri merita vazuta macar o data. Chiar daca unele lucruri par exagerate, povestea Dream Theater, mai ales la inceputuri, este una impresionanta. Si care intareste (daca mai era nevoie) ideea  ca omul din spatele sucesului Dream Theater ramane Mike Portnoy, dealtfel cel care s-a ocupat indeaproape de aces DVD, ca dealtfel si de cele precedente.

Pe ansamblu, un material pe care ma bucur ca mi l-am cumparat si-l am in colectie, lucru pe care imi permit sa-l recomand macar celor au fost sau sunt fani ai acestei trupe. Si pentru ca trebuie sa primeasca un %u2018scor%u2019 si de la noi, aproape ca ar primi un maxim, daca n-ar fi, cumva, prea auto-laudativ.

Cynyc Nota: 9