WITCH MOUNTAIN - South of Salem
|
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 09.04.2011 CASA DE DISCURI: Mountastic Records 8.5
NOTA METALFAN: 8.5
NOTEAZA ALBUM: 7 voturi
Top 2011: #160 |
Witch Mountain  Componenta: Uta Plotkin - voce Rob Wrong - voce, chitara Dave Hoopaugh - bas Nate Carson - tobe |
|
TRACKLIST: 01. Wing of the Lord02. Plastic Cage03. South Sugar04. End Game05. Hare's Stare06. End Game (Slight Return) |
Primele doua lucruri care mi-au venit in minte cand am citit numele discului de fata, South of Salem, au fost formatia Witchfinder General si Slayer cu al lor South of Heaven. Nici un fel de legatura cu Slayer sau cu thrash metal-ul in general, in schimb Witch Mountain au ceva in comun cu Witchfinder General: doom-ul. Ok, nu va asteptati sa auziti pe South of Salem ceea ce propuneau britanicii de la Witchfinder General in anii lor de glorie, nu-s chiar atat de vechi influentele... sunt chiar mai vechi! Jimi Hendrix cum va suna? Le zicea bine, asa-i? Hmm... da, hai ca mai devreme am inceput sa zic de doom si am dat-o in psychedelic. Asa, continuam cu psychedelic-ul si ne intoarcem mai incolo la doom, sau mai bine zic ca ar fi sa le combin ca sa va fie cat mai clar ce propun trupetii. Ok, deci avem psychedelic a la Jimi Hendrix, frumos, cat sa te trimita cumva in spiritul ala al anilor '70, sa-ti aminteasca ca nu trebuie neaparat sa fii ultra brutal ca sa suni greu. La toata smecheria asta se mai adauga ceva mai modern, cam de pe la inceputul anilor '90, modern in comparatie cu Hendrix zic. Dar de cine zic? De Sleep! Ati ascultat Sleep's Holy Mountain (1992)? Dopesmoker (2003)? Ceva greu! Bine, Sleep aveau si ei filmele lor psychedelice dar un pic dintr-o alta epoca fata de Hendrix. Muzical, Witch Mountain sunt undeva intre Hendrix si Sleep, in cazul celor din urma nu stiu daca influenta este in totalitate din partea lor sau se datoreaza intr-un fel si producatorului Billy Anderson cel ce si-a lasat amprenta asupra celor doua discuri mai sus mentionate ale celor de la Sleep, dar si asupra unor discuri precum Enemy of the Sun (1992) -Neurosis, Dopesick (1996) - Eyehategod sau The Gathering Wilderness (2005) - Primordial, ca sa reamintesc doar cateva dintre materialele asupra carora si-a adus contributia. Ce mai surprinde intr-un mod placut la muzica trupei Witch Mountain este prestatia vocala a solistei Uta Plotkin, care, pe alocuri, are ceva din gravitatea vocii regretatei Janis Joplin. Ok, nu va asteptati sa auziti acum vreo parte a doua a vreunei piese clasice precum Mercedes Benz, Me and Bobby McGee sau Kozmic Blues (Janis Joplin), Uta Plotkin are personalitatea ei in ceea ce priveste prestatia vocala. Ce m-a surprins la Witch Mountain este faptul ca trupa exista din 1997, dar materialul de fata este abia discul de studio cu numarul doi din cariera. Un pic cam putin, daca tinem cont de faptul ca Come the Mountain (primul album al trupei), a fost lansat in urma cu 10 ani!. Un fel de Pentagram modern, daca tinem cont de frecventa cu care lanseaza materiale. In ceea ce priveste versurile, trupa nu se dezminte si ofera o partitura lirica ce se muleaza ca o manusa pe starea psihotica transpusa de muzica. In incheiere nu-mi ramane decat sa va spun ca South of Salem este un disc bun, ce merita toata atentia, un disc ce te prinde daca i te lasi prada, dar daca nu iti plac sonoritatile stoner/blues/psychedelic/doom cursa s-ar putea sa fie mai lunga decat te astepti.
H.
Nota: 8.5 |
Posteaza pe pagina mea de Twitter
Posteaza pe pagina mea de Facebook
Posteaza pe pagina mea de MySpace
Trimite pe YM
Trimite pe emailAlte Albume
Har
TRACKLIST
01. Timpul întâilor02. În vielistea uitarii03. Descânt04. Calea magilor05. Vraci de nord06. Desferecat07. De neam vergur08. Vaznesit Obarsie
TRACKLIST
1. Cel din urma2. Taina3. Codru Moma4. Cant adanc5. Caloianul6. Ucenicii din Hartop I7. Ucenicii din Hartop II Long Day Good Night
TRACKLIST
01. The Destination Onward02. Shuttered World03. Alone We Walk04. Now Comes the Rain05. The Way Home06. Under the Sun07. Scars08. Begin Again09. When Snow Falls10. Liar11. Glass Houses12. The Longest Shadow of the Day13. The Last Song Grandeur
TRACKLIST
01. False Beliefs02. Eye for an I03. Home Is on the Other Side04. Holy Worse05. Velvet06. Speaking in Tongues07. Starfish Crown08. Locked-in Syndrome09. Month’s End10. The Descent11. Marche Funèbre Gloria
TRACKLIST
01. Nemuritori02. Ce se întâmpla03. Gloria04. Om05. Umeri aurii06. Caleidoscop07. Spuneai08. Caffè sospeso09. Noua vieti10. Ce ramâne11. Zbor The God-Shaped Void
TRACKLIST
01. Devils and Angels02. Stranded03. Back to Black04. All the Bad Men05. The Fallen06. While the Spiders Spin07. Pull the String08. Demystified09. Season of the Swarm10. Sisters of the Dawn11. In the Silence TOP 2017
• Cadaveria: heavy metal cu zâmbetul pe buze
• Paul Dean (Jerusalem): from John Mayall to Ian Gillan - the story of Jerusalem
• Dizzy Reed (Guns N'Roses): It takes time to make a record
• Buday Tamás (Tormentor, Nifelheim): being true and honest to each other and never let a system to tell you who you are and what you are capable of
• Festivalul Celtic Transilvania 5 sau fabrica de rockeri de la Beclean; interviu cu Narcis Mureșan
• Magazinu’ 51: Întotdeauna am preferat scena mare în locul pivnițelor
• Ionuț Șolescu „Shole” (Crize): o lume mai bună, curaj și verticalitate
• Sofia Sarri: traiul aproape de natură m-a făcut să fiu mai mult un spectator
• Scandal – „Payback Days Romanian Tour”, capăt de linie în Bucureşti, cu BKS şi Heresy
• Crippled Black Phoenix cu The Devil’s Trade în deschidere – muzică de salon dintr-o eră inexistentă
• The Hives - Bucharest GreenSounds Festival 2018
• Judas Priest la București – amintiri din „Epoca de Aur” – trăiri contradictorii
• Layne Staley a murit, dar Alice In Chains trăiește
• Stone Sour infiltrează Europa
• „Crazy World Tour” – alt concert criminal cu Scorpions în Bucureşti, ultimul sau nu
• Am luat maşina timpului până la Quantic, la petrecerea cu Scandal – 20 de ani, Damage Case şi Magazinu’ 51
Kreator - Pleasure to Kill (02.04.1986)
Nota utilizatorilor 8.8
Deci mi se pare mie, sau revine moda anilor 80 ? intotdeauna mi s-a parut ca vremurile alea ar fi avut de niste scule mai calumea, niscaiva grasime pe ici pe colo, o toba mai definita, mai mult nerv in general. Dar aceste lipsuri le completau cu "atitude". Acum este tehnica cacalau, dar au aparut si extrem de multi papagali. Orcum Helutzu a surprins exact ideea: "nu trebuie neaparat sa fii ultra brutal ca sa suni greu". Si tot el m-a cam invatat la stoner...
@Negura: Da, cam revin anii '80 ceea ce e destul de misto. In ceea ce priveste discul de fata, baga si un vot daca ti-a placut "Muntele Vrajitoarei".