ARSIS - Starve for the Devil

Starve for the Devil FORMAT: CD
DATA APARITIEI: 09.02.2010
CASA DE DISCURI: Nuclear Blast Records
 
8.0
NOTA METALFAN:
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
 
8.1
NOTEAZA ALBUM: 13 voturi

Top 2010: #131
Arsis more
Componenta:
James Malone – voce, chitara
Nick Cordle - chitara
Nathaniel Carter – bas
Mike Van Dyne - tobe

TRACKLIST:

01. Forced to Rock02. A March for the Sick03. From Soulless to Shattered (Art in Dying)04. Beyond Forlorn05. The Ten of Swords06. Closer to Cold07. Sick Perfection08. Half Past Corpse O'Clock09. Escape Artist10. Sable Rising11. A Pound Of Flesh (For The Hell Of It)12. The Lake (King Diamond cover)

In momentul aparitiei primului lor album, A Celebration of Guilt,  Arsis au fost aclamati pentru ca au reusit sa produca un death metal melodic si extrem de tehnic, fara sa semene cu puzderia de trupe de death metal suedeze si nici cu inaintasii. Pe langa faptul ca au produs un album extrem de bun, in care duritatea specifica death metalului era atenuata de o doza rezonabila de melodie, Arsis s-au dovedit si originali. In momentul in care debutezi cu un superalbum, e normal, insa, sa creezi un orizont de asteptari foarte mare si orice ai produce ulterior sa para mai putin reusit. Urmatoarele doua albume nu au adus nimic nou, in afara de o usoara influenta modern metal, sau de ritmuri mai rapide. Ele au fost taxate de multi critici drept mediocre, chiar daca nivelul de tehnicitate a fost similar albumului de debut, pentru ca, pe langa faptul ca repetau ideile acestuia, nici nu pareau atat de inspirate. Eu le-am apreciat, pentru ca ieseau totusi in evidenta in marea de clone suedeze si ofereau tot ce isi dorea un amator de ritmuri complexe si viguroase.

 

Starve for the Devil este un alt opus reusit al metalistilor din Virginia. Fata de produsele anterioare, se remarca printr-un plus de melodie si sentiment. Elementele strict tehnice sunt mai putine decat in A Celebration of Guilt insa raman totusi impresionante, in comparatie cu alte trupe de gen. Probabil ca amatorii de death metal traditional vor fi putin dezamagiti de infuzia de melodie, insa nu prea mult, pentru ca Arsis nu aluneca in nici un moment spre comercial. Riff-urile raman la fel de impresionante si proaspete, iar solourile de chitara sunt ametitoare. Fiecare piesa debordeaza de energie si ritmurile rapide iti fac inima sa bata mai repede. Mike van Dine reuseste sa-l secondeze cu success pe James Malone, fiind la fel de tehnic si rapid. Albumul impresioneaza de la prima piesa, Forced to Rock, care este si cea mai buna, (mai buna daca ignoram versurile stupide) pentru ca solourile si riff-urile stralucitoare sunt si foarte melodioase. Fiecare piesa care urmeaza este la fel de reusita insa proportia melodie/tehnica este mai echilibrata iar uneori tehnica primeaza. Pe alocuri intalnim chiar o influenta trash sau black metal, insa acestea sunt doar condimente ce se pierd in marea de melodeath.

Dupa cateva ascultari Starve for the Devil s-a instalat pe locul doi in ierarhia personala, dupa A Celebration of Guilt.

 

Ca de obicei punctul slab al albumului sunt versurile. Tema principala este lupta lui Malone cu anorexia. Apreciez faptul ca a fost aleasa o tema originala si Malone nu se cantoneaza in zonele obisnuite ale death-ului melodic – casapirea dusmanilor de catre vikingi, romani, greci sau alte trupe razboinice si  nici fanteziile violente pentru adolescenti. Insa alaturarea diavolului care pare sa il fi determinat pe Malone sa exagereze cu cura sa de slabire nu da o nuanta intunecata albumului ci, dimpotriva, una de ridicol. La fel si refrenele de tipul « In numele lui Satana suntem fortati sa cantam rock ». Invocarea eminentei intunecate pare oarecum nepotrivita, nu numai datorita temei care nu are nimic de-a face cu ocultul, (altfel toate doamnele supraponderale care fac eforturi sa mai dea jos cateva grame ar putea fi considerate adoratoare ale necuratului) ci si a muzicii care nu este deprimanta, inspaimantatoare sau excesiv de agresiva ci, mai degraba, optimista si energica. Aceste aspecte pot fi insa trecute cu vederea, pentru ca versurile inteligente sunt greu de gasit in albumele de gen, iar calitatea muzicii te face sa ierti naivitatea sau lipsa de inspiratie a textierului.

 

Pe ansamblu, se poate spune ca, desi Starve for the Devil nu este un produs revolutionar si nici nu aduce nimic nou in comparatie cu celelte produse Arsis, este net superior majoritatii albumelor care au aparut in zona death-ului melodic si, de aceea, poate fi recomandat cu caldura oricarui amator al genului.


Arthur more Nota: 8


Posted at 02:01 |  02 Martie 2010  | 4 Comentarii  | 3510 Vizualizari

Comenteaza la: Starve for the Devil

  • Bre nu e nici un "opus" ca ii zice "Starve for the Devil"
    Opus sunt alea patru de la Led Zeppelin daca vrei neaparat.
    Ai ramas cu sechele de la Lenti.

    1. Posted by JohnBlack | 14 Martie 2010 20:23
  • Eu am o parere un pic diferita despre albumul asta, si o spun pt ca sunt fan Arsis.
    Am constatat intotdeauna o evolutie la trupa asta, pana in cazul albumului de fata. Singurul album cu adevarat reusit al lor imi pare We Are the Nightmare. Si primele sunt bune, dar le lipseste ceva.
    Din pacate acest ultim album m-a deamagit complet. Iti respect opinia, dar eu il consider un album extrem de slab, fara pic de insiratie, compus la comanda casei dediscuri Nuclear Blast care vrea sa mai distruga inca o trupa ca sa faca niste $$$. Compozitiile pieselor, titlurile, versurile,fiecare detaliu al acestui album se vede ca e pus la punct cu grija astfel incat sa atraga cat mai multi ascultatori si sa fie inteles cat mai usor.
    Concluzia mea: Inca o trupa distrusa de casa de discuri..

    2. Posted by StillbornOne | 18 Martie 2010 12:57
  • Mon ami DEX-ul defineste Opusul ca fiind " o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale" . Nu am vrut sa zic ca e ceva comparabil Cu Led Zeppelinurile pe care le citezi sau cu 2112 sau Dark Side of the Moon ci doar una dintre productiile lor.
    E drept ca albumul e cel mai accesibil/comercial dintre toate insa nu cred ca asta il face mai putin valoros daca nu te deranjeaza muzicalitatea. Si Amon Amarth este comercial si accesibil dar compun bine - parerea mea. In ce ma priveste pun We are the Nightmare pe ultimul loc si primul album in fruntea topului dar asta e o chestie de gusturi/preferinte. Si poate fi comercial dar mai bun decat albume ale unor trupe necomerciale care pe langa faptul ca nu au un chitarist la fel de bun ca Malone freaca aceleasi idei cate 10 ani.

    3. Posted by Arthur | 18 Martie 2010 16:29
» vezi toate comentariile
COMENTARIUL TAU

Alte Albume

Nesfârșite

Trupa: E-an-na
Aparitie: 19.07.2019
Casa de discuri: Souns Age Productions
 - Nesfârșite
TRACKLIST
01. Viu02. Aer03. Fiecare gest al nostru04. Epitaf05. Pielea06. Pânda07. Frica08. Zadar09. Izbânda si a râvni10. Apele înghetate11. iO.ta12. În frânt13. Mashiara

Apopheny of Life

Trupa: Saddayah
Aparitie: 07.09.2018
Casa de discuri: Loud Rage Music
 - Apopheny of Life
TRACKLIST
1. Apopheny of Life2. Fire Above, Frost Below3. Mouth of the Abyss4. 85. King's Will6. The Darkest Recess of the Human Mind7. Born in Singularity8. Carving in the Stone Flesh of God

Tigers of the Night

Trupa: Crusader
Aparitie: 01.10.2019
Casa de discuri:
 - Tigers of the Night
TRACKLIST
1. Into the Night2. Rise Up3. Lovin' You4. Scream Out Loud5. Realm of Dreams6. Tigers of the Night

The End

Trupa: Katara
Aparitie: 04.01.2019
Casa de discuri: Taboo Music Production
 - The End
TRACKLIST
1. Devouring Souls2. Inner Scar3. Blestem4. The End5. Whitin6. Illusions of Life7. The Crow8. Revenge9. Entombed Toughts

Meteahna timpurilor

Trupa: Sur Austru
Aparitie: 10.09.2019
Casa de discuri: Avantgarde Music
 - Meteahna timpurilor
TRACKLIST
1. De dincolo de munte2. Puhoaielor3. Mistuind4. Bradul cerbului5. Jale6. Dor austru7. În timp vernal8. Jabracie

Letchology

Trupa: Dirty Shirt
Aparitie: 08.03.2019
Casa de discuri: Apathia Records
 - Letchology
TRACKLIST
1.Latcho Drom2.Palinca3.Put it on4.Fake5.Nem Loptam6.Hora Lenta7.Killing Spree8.Nice Song9.Starea Natiei