DIAL - Synchronized

O mica bijuterie prog-rock, asa s-ar rezuma Synchronized, care inglobeaza si cateva elemente de metal progresiv, de gothic, de atmosferic, de new wave, de pop, de jazz si chiar de soul, pe un schelet electronic. Cuvantul de ordine este „experimental”, iar rezultatul nu este digerabil de oricine – nu de la prima ascultare, oricum. Un alt element definitoriu este continua surpriza, fiind destul de greu sa intuiesti cum va suna urmatoarea piesa. Imbinarea atator stiluri nu poate da nastere decat unui produs complex, eterogen, pe alocuri dand impresia de lipsa de consistenta, ca si cum ar fi mai multe trupe alcatuind o compilatie. Din fericire, aceasta senzatie nu e preponderenta, iar ansamblul este inchegat de nota de „album de inima albastra” prezenta peste tot. Vocea feminina este, in sfarsit, una deosebita, fara pretentii de soprana wannabe si cu un ton extrem de natural. Piesele care m-au prins sunt Beautiful, Candyland, Green Knees, Wish It Away, Wounded. O surpriza placuta este interpretarea proprie a vechii melodii Jewel, apartinand Marcellei Detroit (Shakespear’s Sisters). Un album excelent, desi cred ca multi ma vor contrazice – da, mai bine asa: un album contradictoriu.
(+) originalitatea, ansamblul de elemente care trec granitele intre genuri, dialogul vocilor
(-) eterogenitatea si versuri prea simpliste pe o muzica complexa

Mad Nota: 8.5