KILLSWITCH ENGAGE - The End Of Heartache

In urma cu vreo 10 ani imi formasem doua opinii destul de clare despre ceea ce NU o sa se intample cu scena metalica si puteam sa pun pariu cu oricine ca voi avea dreptate: nici o trupa de black metal (zona in care se implicau atunci majoritatea trupelor tinere europene) sau metalcore (preferat de trupele de pe cealalta coasta a Atlanticului) nu vor ajunge vreodata in curtea vreunei case majore de discuri, muzica lor fiind total si fundamental opusa conceptului de mainstream. Timpul avea insa sa-mi demonstreze o data in plus ca nimic nu este batut in cuie. Iar saltul americanilor este cu atat mai spectuaculos cu cat, daca ceea ce canta astazi Satyricon sau Cradle of Filth difera destul de multa de sound-ul pe care il aveau Darkthrone , Emperor sau chiar ele insele in urma cu zece ani, muzica Killswitch Engage sau a altor trupe metalcore poposite in ultima perioada in curtea unor giganti ai industriei muzicale, precum Hatebreed , Thrice sau Avenged Sevenfold aduce destul de bine cu ceea ce faceau la jumatatea deceniului trecut Medulla Nocte , Zao , Living Sacrifice si alti pioneri ai genului.

Pentru cei cinci americani acesta ar trebui sa fie albumul care sa-i duca de la statutul de trupa apreciata de critica la cel de trupa bine vanduta, albumul cu care au debutat in urma cu doi ani pentru Roadrunner, " Alive or Just Breathing ", capatand deja statutul de album cult al scenei, dar vanzandu-se cu mult sub asteptari. De altfel, si promotia pentru " The End of Heartache " merge pe o alaturare oarecum nefireasca din punct de vedere muzical a celor de la Killswitch Engage cu scena emo, trupe precum Funeral for a Friend , AFI , Sparta sau ...and You Will Know Us By the Trail of Dead fiind extrem de bine vandute in ultimul an in State - single-ul "Rose of Sharyn", ca si coperta albumului fiind concepute astfel incat sa capitalizeze simbolistica acestui gen hibrid intre punk si rock-ul alternativ.

Acest album este unul de cotitura in cariera celor cinci americani si pentru ca marcheaza o schimbare importanta de componenta, solistul vocal de pe primele trei albume, Jesse Leach, parasind corabia anul trecut, locul sau fiind luat de Howard Jones de la Blood Has Been Shed , care a venit insotit si de tobarul Justin Foley, compozitorii traditionali ai grupului, chitaristii Adam si Joel ramanand insa pe pozitie. Noua echipa a fost prezentata fanilor anul trecut la Ozzfest si in turneul european din toamna anului trecut si s-a mulat perfect pe vechea orientare si personalitate a grupului.

Revenind la muzica, Killswitch Engage combina agresivitatea metalica pura marca Slayer sau Morbid Angel cu o linie vocala ce alterneaza pasajele explozive cu cele liniar-frustrate si, spre meritul lor, reuseste sa evite unul dintre cele mai frecvente defecte ale trupelor metalcore: o linie ritmica absolut constanta, fixa dintr-un capat in celalalt al albumului. In cazul de fata "Take This Oath" ar fi exemplul de viteza supersonica, cu o sectie ritmica augmentata de pedala double bass iesita parca de pe albumele Overkill din perioada de glorie, in timp ce "Wasted Sacrifice", fara a fi o balada, este un moment de acalmie in comparatie cu masacrul sonor de pe restul albumului.

" The End of Heartache " debuteaza cu un intro cu iz de manevra de marketing, 30 de secunde iesite parca de pe un album Korn, "A Bid Farewell" continuand insa pe linia clasica Killswitch Engage , cu riff-uri furioase, refrene simple si o linie vocala clara, pe tonuri inalte. Aceasta prima piesa suna insa ca si cand fiecare membru al trupei isi face foarte bine treaba individual, dar fara sa fie foarte interesat de ceea ce canta ceilalti - de unde si o senzatie de confuzie daca nu chiar de babilonie. "When Darkness Falls" este probabil cea mai reusita piesa a acestui album, ca si cea mai cunoscuta in acest moment, fiind inclusa pe coloana sonora a filmului Freddy Vs Jason . "Breathe Life" va fi probabil preferata fanilor in concertele viitoare, moshpit-urile rezultand natural din ritmul sacadat si corul absolut fabulos al refrenului - cu un bonus la jumatatea piesei pentru fanii metalului traditional, un solo, singurul de pe acest album, care desi scurt, demonstreaza ca trupetii au si virtuti tehnice de invidiat.

Per total, un album greu de digerat pentru cei care au facut cunostinta cu metalul pornind de la alte subgenuri, insa un album absolut esential pentru cei care privesc fenomenul cu o minte deschisa, cu mult mai fluid si mai complex decat precedentul " Alive or Just Breathing ". Killswitch Engage sunt o trupa in accensiune si turneul american alaturi de In Flames din aceasta vara probabil va fi doar o incalzire pentru lungul sir de concerte de promovare a acestui album. Faptul ca au urmat un album reusit cu unul si mai reusit este cu siguranta un semn de competenta si personal sunt foarte curios sa vad pe unde vor ajunge cei cinci rezidenti ai statului Massachussets.

Mihai Orzan Nota: 8