Bucharest Metal Nights IV - Teatrul durerii sunetului

Admin: Colegii din redactie mi-au trasat sarcina sa asist la ostilitatile ce aveau loc pe data de 12 mai, anul de gratie 2006, camp de batalie  - binecunoscutul (deja) Club Old School din Complexul Preoteasa. Voi insista foarte putin asupra locatiei (am luat o treapta in gura, fiind prima intalnire cu acest loc) si a faunei locale. Interesant ca pana sa ajung la etajul 2 am intalnit tot felul de specimene colorate, care mai de care gata de serbari scolare sau nunta. Ajuns in fata usilor clubului am fost intampinat de staff-ul Metalhead gata la datorie. Dupa ce am achitat constiincios “biletul” am purces catre masa indicata de organizator. Beau o bere (sau 2, Ady/Nexus mituindu-ma sau pregatindu-ma pentru ce urma sa se intample), fumez niste tutun in asteptarea deschiderii stagiunii teatrale. Discut cu prieteni/cunoscuti (socializez un pic), lumea incepe sa umple locurile de la mese, colegii de breasla isi iau in primire locurile de observatie si... si a inceput. Ceva mai tarzior, dar a inceput.
 

NPH – Hardcore ca la mama acasa

Craiovenii au intampinat ceva probleme tehnice, sonorizarea jucandu-le feste. Plini de energie, au abordat un hardcore (protestatar prin esenta) antrenant, dar pe alocuri haotic si obositor. Doua lucruri mi-au atras atentia in mod deosebit: cagula vocalului si duetul vocal-chitarist pe alocuri. E o muzica ceva mai greu de digerat, dar am observat ca trupa are deja ceva fani devotati. Sunt curios cum vor evolua in viitor, daca isi vor pune ceva ordine in stil si abordare…

NPH

NEXUS – Acesti Sportul Studentesc...

Dupa o scurta pauza in care am alimentat ficatul si stomacul cu ceva elemente nocive, au urcat pe scena Nexus. Inceput in forta, urechea tresalta de curiozitate si placere la anumite pasaje. Un heavy/power promitator, pigmentat cu stropi de clapa si sudoare a bateristului. De notat ca a fost primul concert in noua formula (Katala la bass – good job) si primul concert dupa o indelungata pauza competitionala. Se pare ca pauza si repetiile au prins bine.

Nexus

De remarcat si vocea (puternica si cu inflexiuni interesante) cat si travaliul bateristului care degaja energie lovind cu stoicism cinelele. In asteptarea unui material audio cat de curand, raman cu amintirea unui show placut si interesant printre “suparatii” serii. A, si sa nu uit, baietii au executat si un interesant cover Metallica - For Whom The Bell Tolls. Sunetul a tras in jos pe alocuri trupa, stilul necesitand un sunet clar si bine potentat.

INTERITUS DEI

Aflati aproape de sfarsitul turneului Memories of a Tour 2006 ce a inclus orase ca Deva, Caransebes, Timisoara, Arad, Cluj si Sibiu (urmeaza Botosani pe 27 mai), Interitus Dei au ajuns pe 12 mai si in Bucuresti. Din pacate, ca si restul trupelor, au sunat aproape ingrozitor, cel putin la primele piese. Mai apoi sunetul si-a revenit cat de cat, astfel ca show-ul nu a fost compromis in totalitate.

Interitus Dei

Setlistul a fost cel pe care il mai stiam din concertele precedente, compus si din piese vechi si din piese ce vor intra pe urmatorul album (care sper sa vada lumina zilei cat mai repede), insa atmosfera generala si sunetul nu m-au lasat sa ma bucur cu adevarat decat de Eclectic Heart.
 

L.O.S.T. – Pierdut timpul? Raspuns: Nu

Au urmat si L.O.S.T. (cunostinte mai vechi). Nu ii mai audiasem de multisor pe vajnicii metalisti, asa ca am incercat sa surprind cu atentie prestatia cautand eventualele modificari, stiindu-i destul de conservatori. Am asistat la o portie de death metal, doom (pe alocuri) bine facut, nu chiar in sange, care a incins atmosfera si a delectat fanii trupei. Sunetul a fost ok, nu extraordinar. Astept cu interes urmatoarele prestatii (sa nu uitam ca vor evolua in deschiderea concertului Obituary din luna iunie).

L.O.S.T.

Dupa ce a primit laude si incurajari (dar nu si-a schimbat tricoul plin de sudoare), colegul Ady a primit ordin sa consemneze desfasurarea evenimentelor ce aveau sa urmeze...

PSYCHO SYMPHONY & TAINE

Cynyc: Finalul concertului a apartinut unor trupe care in mod cert merita o soarta mai buna decat un show intr-un club sordid in fata a 50 de oameni ramasi la o ora inaintata. Fara sa vreau sa le asociez in vreun fel, situatia de vineri seara m-a intristat in cazul ambelor trupe. Poate lipsa de material nou sa fie cauza. Poate ca din trupe cu aparitii rare si bine alese au devenit trupe cu aparitii prea dese (daca se poate spune asa la cantari despartite de luni bune). Poate ca respectiva locatie nu mai atragea pe nimeni. Poate un pic din toate astea si inca o mutime de motive. Dar tot nu-i in regula.

Psycho Symphony

Trupele au prestat de la excelent in sus, asa cum fac de fiecare data, indiferent  de numarul spectatorilor. Complet dezavantajate de un sunet infect, si-au vazut de treaba. Psycho Symphony in acelasi fel ca parca venit din alta lume. Taine degajat, cu o forta demna de o cauza mai buna si sarbatorind-ul la final pe D-l Tabacaru. Doar alaturarea in acele ore a doi super tobosari (Adrian Tabacaru si Gabor Gindele) ar fi trebuit sa tina poate mai multa lume treaza. Eu unul, n-am ce spune mai mult. Trebuie sa vezi. Daca vrei. Daca nu, stai acasa.

Taine

Multumiri MAD pentru poze

NPH

Nexus

Interitus Dei

L.O.S.T.

Psycho Symphony

Taine