Concert Deathhammer in Bucuresti

 Una dintre surprizele finalului de an trecut a fost confirmarea concertului Deathhammer, ce urma sa aibă loc pe 16 ianuarie în clubul Question Mark din capitală. Această gaşcă norvegiană cu o ascensiune fulgerătoare, ce face orice fan de thrash metal să nu îşi piardă speranța pentru acest gen extrem de respectat, a stârnit un entuziasm sălbatic printre metaliştii români, dar şi pentru cei dintre țările vecine.  
Deşi organizatorii au anunțat că numărul de bilete este de 150 şi acestea păreau să se epuizeze destul de repede într-o primă fază, pe pagina de Facebook a evenimentului, confirmarea prezențelor la show depăşea cu mult numărul tichetelor puse in vanzare. Show-ul a fost sold out, iar Question Mark s-a umplut şi eu cred că o locație ca Fabrica, mult mai experimentată cu genul ăsta de evenimente, ar fi fost mult mai potrivită.
Alături de norvegieni, au mai urcat pe scenă bulgarii de la Axecutor şi trupa autohtonă Damage Case. Deşi ora de început a fost stabilită pentru 20, concertul a început la orele 21, dacă mă mai ține memoria, cu nişte Damage Case vizibil emotionați pentru onoarea de a deschide pentru Deathhammer.
Damage Case sunt tineri la trup şi minte, rapizi, puşi pe distracție şi adepții unui thrash metal cinstit, un nesecat tribut al anilor ‘80. Alături de Crossbone sunt reprezentanții noştri de thrash metal veritabil (Decease au alunecat pe o pantă death metal cu cel de-al doilea album), dar dacă mai tinerii lor colegi au reuşit să editeze două materiale pe suport CD (EP-ul "Skate, Mosh, Destroy" si încă proaspătul debut full lenght "Through Death And Hate"), Damage Case încă nu au făcut acest pas şi consider că pentru ei este moment oportun pentru a ieşi la rampa cu un material discografic.
Foarte activi pe scenă, cu multe apariții pe scenă la diverse tipuri de evenimente şi câştigători de concurs, Damage Case au încins spiritele in Question Mark. Au cântat piese ca "Speed", "Monsters In Suits" sau "Booze&Rock'n'Roll" alături de solistul Crossbone, Mihai Parchisanu. O prezență bine venită Damage Case şi cu ocazia asta îi salut pe băieți şi sper să îi revăd cât mai curând. Caterincă!
Au urmat bulgarii de la Axecutor, o trupă relativ tânără, cunoscută publicului autohton, cu al lor thrash ce lasă loc de ceva mai mult heavy metal decât cei de la Damage Case, aşa că de la demența frumoasă de tip rock’n’roll s-a trecut la un sunet mai domolit, dar cu reminiscențe de speed care impiedică orice dorință de contemplare inutilă. Mereu am fost de părere că în Bulgaria, heavy metal-ul se bucură de o apreciere specială. Bineînțeles că, prin tradiție, heavy metal-ul e ceva special aproape oriunde, dar parcă bulgarii trag altfel la genul ăsta de muzică.
La Axecutor este evident că lucrurile sunt înrădăcinate în influențe de la Venom, Possessed şi mai ales de la primele albume Sepultura, Kreator, sau Running Wild, aşa că nu are ce să fie rău la un concert susținut de ei. La Question Mark, au înfiripat un playlist „sănătos” din piese de pe primul lor demo, Speed Metal Assault şi de pe EP-ul lansat anul trecut, Aggressive Extermination. Dar este de admis că, ştiind că pe scenă urmau cei de la Deathhammer, parcă spre final entuziasmul se diminuase considerabil. Oricum, asta e o chestiune de context. Oamenii veniți la show s-au bucurat de momentul întreținut de cei de la Axecutor, participând la mosh pit şi distracție până la sfârşit.
Despre Deathhammer se ştie că sunt scăpați de sub control. M-am aşteptat la un concert minunat din partea lor şi aşa a fost. Muzica lor e raw, mizerabilă, se cântă despre vrăjitorii, ritualuri şi alte lucruri rele, ceea ce, paradoxal - ar spune unii – lasă un efect extrem de pozitiv. E vorba de abordare, iar atunci când cineva crede în rolul pe care-l joacă, acțiunile se desfăşoară sub dictarea dată de un impuls natural. Cei de la Deathhammer joacă într-un film despre iad, în care trecerea de la un cadru la altul e foarte rapidă.
Parcă a fost ceva care lipsea în setările lor de scenă, dar nu am putut să identific ce anume. Cert este că nu a fost vorba de ceva foarte sesizabil, sau care să altereze în mod major starea de ansamblu. Riff-urile de thrash care se duc foarte uşor spre un NWOBHM şi-au făcut treaba cum se cuvine, alături de tobele heavy şi de vocea adorabilă a lui Sergeant Salsten. Un alt factor fascinant la Deathhammer intervine atunci când sunt lăsate să se manifeste nişte interfernțe de factură doom, care generează şi mai multă substanță pentru lumea lor old-school.
S-au petrecut şi ceva mici incidente la concertul din Question Mark. În primă fază au fost nişte probleme la bas care s-au reparat repede, iar apoi, în toiul nenorocirii, electricitatea a dispărut din ecuație. Umblă vorba că acel gard de fier, care desparte scena de culoarul de la intrarea în Questin Mark, odată ce e atins de un instrument conectat la sursă electrică aduce astfel de probleme. S-au rezolvat şi aceste aspecte, iar Deathhammer şi-au văzut de treabă fără să fie afectați de o aşa surpiză. Au cântat Fullmoon Sorcery de pe Onward to the Pits, care după părerea mea e cel mai bun album al lor, plus piese de pe EP-ul Forever Ripping Fast, dar şi de pe noul album ce se va lansa în luna martie, Evil Power.
În concluzie, cei de la Damage Case, Axecutor şi Deathhammer au fost personajele principale responsabile de primului concert extrem şi de bună calitate pe anul ăsta.