concerte

Earthshaker Fest Ziua 2

Earthshaker Fest Ziua 2
TRUPE: Deadlock, Freedom Call, Gamma Ray, God Dethroned, Hatesphere, Korpiklaani, Kreator, Masterplan, Mors Principium Est, Mystic Prophecy, Sabaton, Testament

Ziua a doua a inceput mult mai devreme, ceea ce m-a facut sa ma intreb daca voi rezista din nou pana in miez de noapte.

 

 

Mors Principium Est

 

 

Aflata din nou la mijlocul gardului, am asistat la prima trupa, Mors Principium Est, din Finlanda. Un death metal melodic (zic ei) care nu mi-a transmis nimic prin compozitii mediocre precum The Opressed Will Rise, Sinners Defeat, Terminal Liberation, Pressure sau Life in Black. A fost totusi un mod placut de a-mi face inviorarea de dimineata.

 

 

 

 

 

 

Deadlock


Au urmat nemtii de la Deadlock, cu ceva lipsa de fani, dar se poate pune asta si pe seama orei. In comparatie cu albumul Wolves, care m-a facut sa sper la ceva deosebit, metalul extrem combinat cu gothic s-a prezentat destul de slabut. Un mare minus este vocea agasanta a Sabinei Weniger, altfel o prezenta simpatica. Au cantat, printre altele, Code of Honor, Earth.Revolt, Awakened by Sirens, Spring Is Awaken si Crown of Creation, achitandu-se onorabil de datorie.

 

 

 

 

 

 

 

Mystic Prophecy


Numele de Mystic Prophecy imi suna cunoscut, dar nu stiam cu ce anume sa-l asociez – oricum nu cu heavy metalul old-school made in Germany, care a strans ceva lume. Nu le-am ascultat pana acum albumele, dar sigur o voi face, pentru ca ce am vazut pe scena m-a convins: energie, piese catchy chiar daca pe o poteca atat de batuta, comunicativitate. Cateva piese au fost Master of Sins, Savage Souls, Mystic Prophecy, Evil Empires, Dead Moon Rising, Forgotten Soul, In the Darkness, Nightmares of Demon  si Never Surrender.

 

 

 

 

 

 

 

Sabaton


Suedezii de la Sabaton au fost, fara indoiala, cea mai placuta prezenta dintre trupele „mici”. Clar, merita vazuti, eventual intr-un concert de club unde sunt si mai aproape de public, pentru ca s-au prezentat cu o energie debordanta, mai ales simpaticul vocal Joakim Brodén. Publicul a fost numeros, evident avand multi fani intr-o tara despre a carei istorie recenta au scris majoritatea pieselor. Am ascultat Panzer Battalion, Into the Fire, Metalizer, Atero Dominatus, In the Name of God, Rise of Evil  si Hellrider, dar mi-au lipsit Nuclear Attack sau We Burn – asta e, 45 de minute au fost insuficiente.

 

 

 

 

 

 

 

 

Hatesphere


A urmat Hatesphere, cu o sectie ritmica nou-nouta si cu un Jacob Bredahl ultra-dinamic la voce. Danezii au facut un show in forta pentru relativ putinii oameni ramasi (multi fiind in „pauza” de bere / masa / somn / etc.). Haios a fost faptul ca Jacob a reusit sa-si rupa slitul, a incercat fara reusita sa-l incheie, s-a amuzat si el pe faza asta, dar incidentul nu l-a oprit sa „arunce” in public cu Forever War, Sickness Within, Reaper of Life sau 500 Dead People.

 

 

 

 

 

 

Korpiklaani


Korpiklaani, sau „Clanul Padurii” din Finlanda, canta un folk metal in engleza si suomi, nelipsind acordeonul, fluierele si vioara. Concertul a fost unul interesant, animat (publicul fiind foarte receptiv la muzica aproape dansanta) si gustat de toti cei prezenti. Nu sunt foarte familiara cu piese lor, dar am putut recunoaste Spring Dance, Tuli Kokko, God of Wind, Väkirauta si Spirit of the Forest.

 

 

 

 

 

 

 

Freedom Call

 


In concertul care a urmat, Freedom Call si-au spalat toate pacatele de la ultimul album, prestatia live a nemtilor compensand slabul produs de studio. Eu fost extrem de placuti, cu o prezenta scenica frumoasa si interactionand cu fanii destul de numerosi. Recunosc ca a fost singurul concert la care am topait (de buna voie si nesilita de nimeni), pe piese precum United Alliance, The Circle of Life, We Are One, Rise Up, Mr. Evil, The Blackened Sun si Freedom Call.

 

 

 

 

God Dethroned


La trupa urmatoare ma asteptam la multi spectatori si muuult pogo – era totusi vorba de God Dethroned. Se pare ca m-am inselat, publicul fiind putin si pasiv, desi nu inteleg de ce, pentru ca olandezii s-au achitat cum nu se poate mai bine de datorie, cu un death metal agresiv si in forta. Nu au lipsit Sigma Enigma, The Lair of the White Worm, Nihilism, Villa Vampiria, Hating Life sau The Warcult. Parerea mea: meritau mai multa atentie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Masterplan


Masterplan au prestat un power metal neconvingator, simtindu-se din plin parasirea trupei de catre Lande si Kusch. Am ramas  destul de dezamagita, mai ales ca erau pe lista mea de must-see, dar au fost totusi o buna incalzire pentru ceea ce avea sa urmeze. Lost and Gone, Take Me Over sau Elighten Me au fost incercari nereusite de a anima publicul; poate ca Back for My Life ar fi avut mai mult succes.

 

 

 

 

 

 

 

 

Gamma Ray


Cine spune ca Gamma Ray este doar o copie Helloween, se inseala, chiar daca au cantat Future World si I Want Out – se va vedea probabil mai bine in turneu celor doua trupe din toamna si sper sa ajung macar la unul din concerte sa-mi confirm teoria. Kai Hansen a fost in mare forma, la fel si Dirk Schächter, facand un excelent concert, un show superb. Rebellion in Dreamland, Land of the Free, New World Order, Fight, Blood Religion, Heavy Metal Universe, Ride the Sky si Somewhere Out in Space au facut deliciul celor prezenti – cred ca la vreo 2000 de spectatori.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Kreator


Pe fundalul unui decor cu tema ultimului album, Enemy of God, si cu proiectii video pe temele pieselor, Kreator au facut un show de calitate in fata unui public avid, aproape fanatic. Nici nu incape indoiala, nemtii sunt o legenda in toata lumea, dar nicaieri nu-i mai bine ca acasa. Ce m-a mirat a fost ca erau tineri langa mine, germani, care spuneau ca e prima data cand vad acest colos. Nefiind mare fan, am putut pastra totusi un ochi obiectiv si am observat ca, desi au canta corect si au lovit unde trebuia, au fost destul de statici si nu pot spune ca m-au castigat. Pe mine, pentru ca toti din jurul meu au fost extrem de receptivi si in febra impusa de Violent Revolution, Pleasure to Kill, Enemy of God, People of the Lie, Europe after the Rain, Suicide Terrorist, Extreme Agression, Phobia, Betrayer, Voices of the Dead, Re-conquering the Throne, Impossible Brutality (preferat mea), Flag of Hate si Tormentor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Testament


Sa fie 10? Nu, 12 ani de cand am ascultat de nu stiu cate ori la rand The Ritual, desi aparuse si Low intre timp. Testament (sau ar trebui sa scriu TESTAMENT?!) live a insemnat pentru mine un vis implinit – un vis din cele mai frumoase, pentru ca americanii au sunat cu adevarat zid si am inteles ca merita sa fie cap de afis peste Kreator. Au fost „greii” serii, la figurat dar si la propriu, daca ne gandim numai la Chuck Billy si Nick Barker. Concertul a fost un thrash made in USA, cantat cu placere, cu agresivitate, cu efervescenta de simpaticul (cine se gandea?) Chuck, avand alaturi un chitarist fantastic in persoana lui Alex Skolnick. Nu are sens sa mentionez ca s-a facut head banging si mosh la greu, avand ca suport proiectiile, jocul de lumini si, cel mai important, Eerie Inhabitants, The New Order, The Haunting, Electric Crown, Sins of Omission, D.N.R., Three Days, Practice, Souls of Black, The Legacy, Into the Pit, True Believer, Low, Afterlife, Over the Wall, The Preacher, Alone in the Dark si Disciples. In timpul concertului au semnat contractul cu reprezentantul Nuclear Blast pentru viitorul album, anuntand ca sunt aici si intentioneaza sa ramana.
Am parasit sala moarta de oboseala, dar inca sub efectul Testament. Asta insa doar pana la iesire, unde m-a trezit rapid ploaia rece. Totusi, inca sunt de parere ca festul ar fi trebuit sa ramana out-doors.

Autor: Mad
Vezi galeriile trupelor: Deadlock, Freedom Call, Gamma Ray, God Dethroned, Hatesphere, Korpiklaani, Kreator, Masterplan, Mors Principium Est, Mystic Prophecy, Sabaton, Testament

Data concert:  July 20, 2007  | 0 Comentarii  | 4736 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Earthshaker Fest Ziua 2

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Concerte