concerte

Suffocation in Romania

Suffocation in Romania
TRUPE: Cap De Craniu, Dakon, Necrovile, Suffocation

Pe oriunde te-ai plimba prin capitala, esti inconjurat de afise care anunta prezenta pe scenele din Bucuresti a nume importante din muzica de toate felurile din lumea asta. Trebuie sa fim mandri ca metalul a fost avangarda acestei deschideri catre lume a unei tari masiv rurala: de vreo doi-trei ani incoace, tot mai multe grupuri metalice majore ataca Romania, chiar daca, uneori, aparitia lor e una de recuperare a unui timp pierdut.

Asa ca metalul isi continua marsul carpatic, iar unul dintre episoadele sale esentiale s-a scris vinerea trecuta in clubul bucurestean Suburbia - legendara (a nu se citi invechita cumva) Suffocation a fost vedeta unui eveniment gandit de echipa Hatework, americanii fiind precedati de trei trupe romanesti.

 

 

Cap de Craniu

 

 

 

 

Cap de Craniu

 

 

Cap de Craniu au fost, deci, cei care au taiat panglica unei seri de neuitat. Alcatuita din membri ce activeaza si in alte trupe (H8 sau Crize), Cap de Craniu  au lovit fiertura umana (la propriu) din clubul afectat la maximum de lipsa unei minime ventilatii cu o muzica nu prea incercata la noi. Intr-adevar, stiu multe gasti romanesti care abordeaza metalul extrem, dar drumul parcurs de Cap de Craniu, de la Napalm Death pana la Job for a Cowboy, e unul foarte interesant. Vocea excelenta, executiile instrumentale exacte s-au adaugat portretului unei trupe care se va impune rapid in undergroundul dambovitean.

 

Dakon

 

 

 

 

Dakon

 

 

Au urmat Dakon - romani de-ai nostri din Basarabia, doar tobarul e rusofon, dar asta nu-l face mai putin inzestrat. Desi romani, acesti basarabeni profita insa din plin de talentul muzical lasat de rusi in gena lor si sunt autorii unui death vitezist foarte apropiat de Nile. Nu este doar o incercare a moldovenilor, e o certitudine faptul ca acestia canta impecabil. Executia cristal nu a fost umbrita de acustica oarecum deficitara a Suburbiei, care infunda sunetul oricarei trupe, si recitalul Dakon a culminat cu un cover Nile, foarte bun. E clar, acesti baieti merita sa fie transferati in lotul largit al undergroundului romanesc.

 

 

Manifestarea metalurgiei autohtone a fost incheiata de un grup ardelean care isi face energic loc pe scena romaneasca: Necrovile, trupa care e, in parte, o afacere de familie: unul dinte chitaristi si basista sunt sot si sotie. Doamna este insarcinata chiar, ceea ce nu o impiedica sa faca un joc de scena extrem de profi, la care se adauga si imaginea nelinistitoare a unui chirurg. Muzica Necrovile merge undeva in directia Dying Fetus/Deeds of Flesh, ceea ce aduce un contrabalans binevenit fata de valul melodic de la noi. In plus, ardelenii demonstreaza ca si provincia este extrem de activa in genul asta marginal pentru majoritatea romanilor. [Recitalul Necrovile a avut loc in timp ce redactorii Metalfan ii intervievau pe Suffocation, de aceea ne cerem scuze ca nu va putem prezenta imagici cu Necrovile]

 

 

 

Suffocation

 

 

 

 

 

Suffocation

 

 

Acum imi permit sa fiu putin sentimental. Pe vremea cand eram doar un pusti, Suffocation au reprezentat pentru mine dovada ca death metalul are puteri nebanuite de a iesi din stereotipie prin mijloace ingenioase, care uneori ignora regulile scolilor muzicale. Le spun celor care nu cunosc acest grup american, dar care, auzindu-i titulatura, isi imagineaza ca e vorba de o gasca de indivizi imbatraniti intr-un metal extrem obosit, sa nu se pripeasca in aprecieri. Suffocation a sclipit mereu ca stiletul unui imbatabil luptator de strada. Cei peste 300 de metalisti diluati in caldura vulcanica din Suburbia au putut vedea, cu uimire, modestia, naturaletea cu care americanii (obisnuiti, cu siguranta, si cu locatii mult mai impunatoare) pot vorbi cu publicul. Mi-am amintit si de gluma pe care am facut-o cu un prieten de-al meu, dupa ce ramaseseram oarecum dezamagiti de prestatia tobarului de la Cannibal Corpse din Studio Martin: "Crezi ca Mike Smith o sa dea vreodata vreo gherla?" si am ras amandoi gandindu-ne la inventivitatea, viteza si acuratetea acestui baterist de abanos. Iar Smith nu este singurul afro-american din Suffocation, Terrance Hobbs, unul dintre chitaristi fiind celalalt. Ei bine, da, unul dintre marile grupuri de death metal din lume se bazeaza pe talentul unor negri, ceea ce ii uimeste pe multi diletanti. Intinzand un fir luminos de la primele productii, ca Human Waste sau Effigy of the Forgotten, si pana la ultimul album (self titled) Suffocation au aratat cam in ce consta reteta lor in ale metalelor ultragrele: ritmuri care imbina rapiditatea cu balansul si cu acuratetea tehnicilor de jazz, riffuri demente, care, desi de multe ori aglomerate, dezvolta in mod ciudat o anumita atmosfera nemaintalnita la alta trupa, solouri care sfideaza logica multor chitaristi cuminti, melodicitatea ascunsa sub platosa violentei, balansul agonizant sau, partiturile vocale indescriptibile, socante, ale unui Frank Mullen care, de altfel, este foarte uman, plin de viata si complet lipsit de fite.

 

Suffocation

 

 

 

 

 

 

Suffocation

 

Am parasit cuptorul suspendat mandru: ca am fost prezent la o reprezentatie magnifica a unui grup senzational, ca trupele romanesti ne-au reprezentat foarte bine si pentru asta merita felicitari, ca publicul a fost la mare inaltime si ca organizatorii romani au facut posibil un eveniment entuziasmant.   

Autor: urmuz
Vezi galeriile trupelor: Cap De Craniu, Dakon, Necrovile, Suffocation

Data concert:  May 11, 2007  | 9 Comentarii  | 9845 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Suffocation in Romania

  • atmosfera a fost vulcanica???? cred ca intr-un vulcan daca eram simteam cat de cat ceva briza, fata de ce am suportat in noaptea aia. sper ca cei de la suffocation sa se indure si sa cumpere organizatorilor romani (amarati cei drept) o instalatie de aer conditionat. frank mullen nu o sa uite cred ca in viata lui sauna aia, da daca stau bine sa ma gandesc nu oricine are ocazia sa faca sauna pe sonoritati death.

    1. Posted by Nick Fury | 17 Mai 2007 01:27
  • nu este o scuza, insa cei din suffo au spus la un moment dat ca au mai cantat in conditii asemanatoare, deci cred ca mullen ne-a uitat deja demult :P

    2. Posted by Slimey | 17 Mai 2007 15:20
  • fara cuvinte...cred ca a fost cel mai adevarat concert pe care l-am vazut...sper sa mai vina macar odata baietii ca au fost cei mai tari...si am luat si 3 autografe apropo :PPPPPPPPPP...death metal forever

    3. Posted by ricomuerte | 17 Mai 2007 15:53
» vezi toate comentariile
COMENTARIUL TAU

Alte articole din Concerte