Andrei Bejusca (Spiritual Ravishment): Suntem mandri ca facem parte din scena metal autohtona

Spiritual Ravishment este o trupa care a aparut parca de nicaieri, m-a lovit instant si a plecat. De atunci am tot audiat albumul Children of the Atom si pot sa va spun ca inca rezista la tavaleala, lucru mare pentru unul de debut. Reactia mea imediata a fost aceea de a lua legatura cu oradenii si a le adresa o serie de intrebari mai mult sau mai putin clasice, mai ales avand in vedere si faptul ca sambata, 6 noiembrie 2010, in Clubul Cage din Bucuresti va avea loc lansarea oficiala a discului Children of the Atom. Sa fiti acolo!






Metalfan: Salut si bun-venit pe metalfan.ro. Vrei, te rog, sa prezinti cititorilor momentele importante ale carierei voastre?
Andrei Bejusca: Salut si bine v-am gasit. Probabil, cel mai important moment pentru trupa a fost acela in care ne-am gasit identitatea muzicala si directia in care ne-am dorit sa mergem, stilistic vorbind. De asemenea, a fost important pentru noi faptul ca am avut sansa sa urcam pe scena alaturi de nume importante ale undergroundului international, lucru care ne-a aratat nivelul de profesionalism care ar trebui atins. Nu in ultimul rand, e foarte important faptul ca am semnat un contract cu cea mai importanta casa de discuri din Romania in materie de metal extrem, Axa Valaha Productions, cu ajutorul careia am reusit sa lansam deja primul nostru album full-lenght pe care il promovam deja in cadrul unui turneu in Romania.

Metalfan: Din cate stiu, trupa a fost infiintata in 2001. Cum se face ca albumul de debut a fost lansat abia anul acesta?
Andrei Bejusca: Da, este adevarat ca bazele trupei au fost puse in 2001, dar initial totul a stat la nivelul de proiect orientat spre black metal atmosferic, incet-incet a fost definitivata si componenta. Dupa primele materiale demo, am ajuns la o concluzie certa privind Spiritual Ravishment si faptul ca a devenit o trupa adevarata, a trecut de stadiul de proiect, de asemenea s-a cristalizat si muzica pe care vroiam sa o cantam, asa ca am decis ca este momentul sa facem pasul urmator, adica editarea albumului de debut.

Metalfan: Vorbeste-ne putin despre cele doua demo-uri si cele doua EP-uri ale trupei. In ce masura mai reprezinta ele muzica pe care o face acum Spiritual Ravishment?
Andrei Bejusca: Pe parcursul celor patru materiale inregistrate in ultima decada, Spiritual Ravishment a experimentat si s-a maturizat pana am ajuns la ceea ce se gaseste pe Children of the Atom. Daca comparam inregistrarile demo cu ceea ce se aude pe album, se poate observa o mutatie stilistica, exista elemente la care am renuntat complet, influentele inititale din zona black metal, si s-a intarit osatura de death metal si grindcore. Cand vorbim despre productia de pe demo-uri, ea nu suporta nicio comparatie cu albumul, e inutil sa comparam niste materiale inregistrate acasa, cu drum machine si in conditii tehnice dubioase, cu un album inregistrat, mixat si masterizat profesional, cum este cazul albumui Children of the Atom.

Metalfan: Sunteti o trupa cu o activitate live destul de sustinuta. Stiu ca ati avut ocazia sa impartiti scena cu nume mari ale metalului mondial, de exemplu God Dethroned sau Lividity. Ca si muzicieni, in ce masura consideri ca v-a influentat aparitia alaturi de cele doua trupe mentionate mai sus?
Andrei Bejusca: Ne bucuram mult ca am avut ocazia sa impartim scena alaturi de nume mari precum God Dethroned, Lividity sau Hate. Trupele astea m-au influentat mai degraba din punct de vedere al responsabilitatii si al profesionalismului. De asemenea, cand stii ca vei canta in deschidere la o trupa mare, este un stimulent puternic care te impinge sa dai ce ai mai bun pe scena, sa ridici cat poti de mult nivelul de profesionalism al trupei tale, raportat direct la headlinerul alaturi de care concertezi. Oricum, concertele alaturi de trupe mari sunt mai degraba la nivel de exceptie, noi concertam de obicei alaturi de trupe din undegroundul local sau apropiat, cum a fost cazul concertelor sustinute recent in zona Moldovei, alaturi de deatherii maghiari de la Dim Vision. De fapt astea sunt concertele care ne plac, atmosfera e mult mai relaxata, stii ca publicul a venit sa te urmareasca pe tine si trupa ta, nu calci pe nervii celor care asteapta de fapt headlinerul.

Metalfan: Ati avut pana acum ocazia sa duceti muzica trupei si peste hotare?
Andrei Bejusca: Am avut ocazia sa cantam pana acum in Ungaria si Bulgaria, de fapt am debutat live in formula actuala in cadrul unui concert in Ungaria, unde feedbackul a fost neasteptat de bun, asa ca am vizitat de mai multe ori tara vecina pentru concerte, de asemenea am inregistrat aceeasi reactie si in cadrul turneului din vara trecuta, cand am concertat de doua ori in Bulgaria. Cu ocazia promovarii noului album dorim sa ajungem, atat cat poate fi posibil, in toate orasele importante din tara, sa revenim in orasele de peste granita unde am inregistrat reactii bune, dar sa si mergem in locuri in care nu am avut ocazia sa cantam pana in acest moment. Labelul nostru munceste serios la acest aspect, astfel ca avem deja confirmate mai multe show-uri pentru anul viitor, un mini-turneu balcanic alaturi de o trupa importanta, respectiv o prima calatorie in vestul Europei, pentru a promova discul pe o piata importanta, cum e cea germana, de exemplu.








Metalfan: Am ascultat Children of the Atom si, fara a va flata, consider ca este un album promitator, atat din punct de vedere tehnic, cat si din cel al ideilor muzicale. Cam cat timp repetati pe zi?
Andrei Bejusca: Ne bucura foarte mult reactia de pana acum din partea presei si a ascultatorilor, pentru ca am lucrat foarte mult la acest album. Am avut parte de o productie foarte buna si am colaborat cu niste oameni foarte capabili, care sunt profesionisti, maestri in meseria lor, chiar daca deocamdata la nivel undeground. Nu avem ocazia sa ne intalnim foarte des la sala de repetitii, dar fiecare isi cunoaste foarte bine rolul in trupa, cred ca suntem niste muzicieni destul de maturi si in acelasi timp niste persoane responsabile, cel putin in ceea ce priveste Spiritual Ravishment.

Metalfan: Stiu ca locuiti la Oradea, in conditiile in care, probabil, cele mai importante oportunitati apar in capitala (sau asa ar trebui). Este asta un impediment pentru Spiritual Ravishment? Va tenteaza ca, undeva in viitorul apropiat, sa va mutati la Bucuresti?
Andrei Bejusca: Cred ca ar fi destul de greu sa ne mutam cu totii la Bucuresti, in conditiile in care avem familii, job-uri, scoli si multe alte responsabilitati. Nu ne deranjeaza distanta mare intre Oradea si Bucuresti, oricum suntem destul de aproape de o alta capitala, cu o scena underground la fel de efervescenta, Budapesta, asa ca suntem dispusi sa facem drumuri daca este cazul.

Metalfan: Hai sa vorbim despre ceea ce e cel mai important acum, si anume despre Children of the Atom. Care crezi ca sunt atu-urile lui si de ce crezi ca era nevoie de un asemenea album in metalul autohton?
Andrei Bejusca: Unul dintre cele mai importante atu-uri ale albumului, cred eu, este versatilitatea. Piesele de pe acest disc incorporeaza atat de multe influente muzicale, incat albumul poate satisface o gama larga de ascultatori metal. Zic eu ca nu e deloc monoton, are un concept inspirat si actual, are o compozitie directa si agresiva. Este o muzica hotarata si determinata, un album care suna la nivelul anului in care a aparut, 2010. Albumul poseda si o imagine de exceptie, stridenta si in acelasi timp de impact, menita sa te scufunde in conceptul violent si actual al universului Spiritual Ravishment. Era nevoie de un asemenea album in metalul autohton, zic eu, pentru ca n-am uitat de niciun detaliu, e un disc cantat bine, inregistrat, mixat si masterizat la standardele de afara, productia finala e naucitoare, in plus e lansat sub o marca cunoscuta de peste 10 ani in undergroundul romanesc si european, astfel ca albumul beneficiaza de promovarea, distributia si bookingul de care are nevoie pentru a insemna ceva. Ca sa duc rationamentul pana la capat si sa fac o comparatie cu scena romaneasca, sa pun Children of the Atom pe locul pe care il merita, eu zic ca desi exista cateva albume valabile in Romania, nu multe, dar suficiente pentru ca scena undeground sa insemne ceva, cred ca cele mai multe dintre ele au suferit ori la nivelul productiei, ori au fost ingropate prematur din lipsa de promovare, ceea ce cu siguranta nu se va intampla cu discul nostru.

Metalfan: Citind booklet-ul, am observat o foarte mare atentie in conceperea textelor. Cat de important este pentru trupa conceptul liric? Vorbeste-ne putin despre textele Spiritual Ravishment.
Andrei Bejusca: Versurile albumului sunt scrise in totalitate de vocalul nostru, Sebastian Stancu. Ele contureaza lumea in jurul careia graviteaza conceptul albumului Children of the Atom. O lume schilodita de natura umana autodistructiva, de generatiile tinere care sufera de pe urma unor acte necugetate ale stramosilor, de razboaie nucleare pornite din orgolii cu repercursiuni directe asupra urmasilor, precum si de evolutia tehnologica a omenirii directionata asupra firepower-ului. Albumul descrie o noua rasa de oameni (Children of the Atom) ridicati de sub ruine, condusi doar de instictul de autoconservare si supravietuire.






Metalfan: Te deranjeaza daca faci o scurta prezentare a fiecarei piese de pe disc?
Andrei Bejusca: Nu ma deranjeaza, e chiar okay, ma face sa simt ca discul e valabil in totalitatea lui. Evil Activities este prima piesa si single-ul albumului, i-am facut si un clip care infatiseaza abuzurile oamenilor vizavi de lumea in care traiesc fara sa se raporteze la viitor, Hectic defineste frica de necunoscut si ofensiva pe post de defensiva, puterea de decizie lasata in mainile unor minti militarizate, God at My Feet prezinta razbunarea fara limite cu riscul de autodistrugere, Those about to Rot – instictul de autoconservare cand totul pare lipsit de speranta, Grinding On prezinta sufletul bataliei si epicentrul dezastrului, Dark Matter – conflictul om-divinitate si influenta distructiva a religiei asupra societatii, Eleven – urma de umanitate ramasa in cei corupti de propaganda distructiva, iar Shake Hands with the Apocalypse incheie albumul cu sentimentul ca nici macar ideea de disparitie ca specie nu-i poate potoli omului setea de sange si de conflict armat.

Metalfan: Care sunt influentele (muzicale si non-muzicale) ale trupei?
Andrei Bejusca: Muzical vorbind am fost influentati de muzici extreme, de death metal in egala masura old-school si modern sau de diverse tipologii grindcore. E normal sa fie asa, atata vreme cat exista o multime de trupe si de albume atat de valabile in ultimii douazeci de ani si noi discuri excelente continua sa fie lansate aproape lunar. Conceptual incercam si noi sa ne aducem contributia la universul creat de clasicii filmelor si cartilor horror si science-fiction. La capitolul poveste post-apocaliptica exista si numeroase jocuri video care ne-au influentat in mod direct.

Metalfan: Care este parerea voastra despre scena metal autohtona si despre cea internationala? Sunteti la curent cu aparitiile discografice, evenimentele de specialitate, cumparati CDuri, mergeti la concerte?
Andrei Bejusca: Suntem mandri ca facem parte din scena metal autohtona, suntem probabil una dintre cele mai extreme si versatile trupe din Transilvania, dar atentia noastra este si va fi tot timpul indreptata catre realitatile scenei metal internationale. Consideram ca albumul reuseste sa faca fata standardelor de afara, din orice punct de vedere. Suntem la curent cu noile aparitii discografice ale metalului de la noi sau de aiurea si suntem interesati de evenimentele de specialitate de la noi din tara sau de festivaluri din afara, incercam sa fim prezenti la cat mai multe concerte pentru a sustine miscarea underground autohtona, de asemenea organizam in calitatea noastra de membri in colectivul Ribcage Booking mai multe concerte si un festival binanual, Death Fest, la noi in Oradea. Si bineinteles ca o sa cumparam mereu CDuri si merchandise al trupelor care ne plac, pentru ca este cel mai sincer si elegant mod de a sustine trupele metal din underground.

Metalfan: Ce trupe va plac (vechi si noi)? Acasa ascultati exclusiv metal?
Andrei Bejusca: Trupele mele preferate sunt Meshuggah, Misery Index, Psycroptic, dar si multe trupe undeground din zona death metal si grindcore. Vocalistului nostru Sebi ii plac Alice in Chains, Ugly Kid Joe, Coal Chamber, basistul Lori asculta Nevermore, Korn, Cypress Hill, iar Ali, tobarul nostru din Orientul Mijlociu, Benediction, Despised Icon, AlexisonFire. Dupa cum vezi, preferintele noastre muzicale sunt extrem de diverse, cred ca asta se vede destul de limpede si in muzica noastra.

Metalfan: Unele trupe romanesti au reusit sa faca pasul catre dincolo, in sensul semnarii unor contracte cu case de discuri de afara (ma gandesc la Negura Bunget si la Magica). Care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas pentru Spiritual Ravishment? Tintiti spre asa ceva sau va doriti doar sa ramaneti o trupa foarte tare la nivel local?
Andrei Bejusca: Suntem extrem de norocosi si de multumiti ca am reusit sa semnam un contract cu casa de discuri Axa Valaha Productions, care e fara indoiala cel mai important exponent, de altfel singurul serios, in categoria caselor de discuri underground de la noi din tara. Deocamdata avem un album care trebuie promovat, trebuie sa ajunga la ascultatori, iar noi trebuie sa ajungem in cat mai multe locuri din Romania si din afara pentru a le arata tuturor ca albumul nostru merita o sansa. Deci, deocamdata nu tintim spre o casa de discuri din afara, suntem multumiti cu ceea ce avem, este excelent sa poti discuta zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi cu casa de discuri care te reprezinta, sa stabilesti zilnic noi variante de promovare si sa vii tot timpul cu idei noi in ceea ce priveste planurile de viitor. Deocamdata preferam sa lucram cu un tip pe care il cunoastem personal, cu care putem vorbi zilnic la telefon si cu care ne si vedem de mai multe ori pe luna, decat cu o casa de discuri din afara, care poate n-are timp sa ne raspunda la emailuri. Vom vedea cum decurg lucrurile cu Children of the Atom si, in cazul in care va exista o oferta serioasa si consistenta, ne putem gandi si la un deal afara, pana atunci ramanem cu picioarele pe pamant, mai ales ca putem fi o trupa foarte tare in Europa si cu un deal la Axa Valaha Productions, nu e musai ca labelul sa fie de afara ca sa ne certifice calitatile.






Metalfan: La inceputul fiecarei piese de pe album apar dialoguri din superfilme ale cinematografiei mondiale. Sunt doar chestii de coloratura sau cineva din trupa e pasionat de cinematografie? Daca da, care sunt filmele care v-au impresionat in ultima perioada?
Andrei Bejusca: Nu sunt chestii de coloratura, sampleurile ofera o dinamica mai profunda pieselor. Cu totii suntem pasionati de cinematografie, ne plac filmele clasice din zona horror si sci-fi gen Mad Max sau Clockwork Orange, Evil Dead sau The Night of the Living Dead, dar si cele mai moderne gen Children of Men, Waterworld, The Postman. De asemenea, ne plac si filmele horror cu zombies, am tot timpul discutii despre asta cu Coro de la Axa Valaha Productions, lui ii place varianta cu zombies old-school care coplesesc prin numar, mie imi plac si mortii campioni la alergat, de exemplu zombies din remake-ul Dawn of the Dead sau infectatii din I am Legend sau 28 Days Later. Revenind la filmele favorite, bineinteles ca ne plac si ciudateniile bolnave realizate de cinematografia japoneza (Tokyo Gore Police, Suicide Club, Battle Royal, The Red Room).

Metalfan: Apropo de textele cu tenta post-apocaliptica ale trupei, ai avut ocazia sa vizionezi The Road si The Book of Eli?
Andrei Bejusca: Da, The Road – rocked, The Book of Eli – sucked. Daca Mad Max l-ar fi intalnit pe Denzel in The Book of Eli, s-ar fi urcat cu masina pe el si ar fi facut burnout haha.

Metalfan: Crezi in bine si rau? In ce relatii va aflati cu religia?
Andrei Bejusca: Cred intr-un echilibru universal, dominat de cicluri si impulsuri. Legat de religie, nu sunt dogmatic, nu pot sa am alta opinie decat ca religia si institutia care face legatura dintre mase si divinitate sunt unelte excelente ale controlului si manipularii.

Metalfan: Ce planuri de viitor aveti? Avand in vedere ca la anul aniversati 10 ani de activitate, aveti ceva special in program?
Andrei Bejusca: Inca nu ne-am gandit la nimic, dar cu siguranta vom pregati ceva interesant, oricum mi se pare un pic deplasat sa aniversam 10 ani de la infiintare in conditiile in care abia am lansat primul full-lenght si am urcat pe scena cu Spiritual Ravishment abia prin 2008, deci nu putem vorbi de vreo activitate sustinuta in ultimii 10 ani. Spiritual Ravishment este o trupa care traieste in prezent, cu gandul la viitor, nu avem motive sa ne uitam in trecut, nici pentru a ne plange de mila, nici pentru a ne ridica vreo statuie de mare si veche trupa din undeground. Nimeni nu e atat de mare in undeground incat sa merite o statuie oricum, deci directia nu poate fi decat inainte, din prezent spre viitor!

Metalfan: Inainte sa ne despartim, am sa te rog sa alcatuiesti un top cu 10 pozitii, care sa contina albumele care te-au lovit cel mai rau anul asta.
Andrei Bejusca: Nu stiu cat de in serios poate fi luat acest top 10, e doar parerea mea personala si o lista scurta cu albume care au rupt in ultima perioada, de fapt nu stiu sigur daca toate titlurile enumerate in continuare sunt din 2010, dar oricum m-au impresionat la modul serios, am si vazut o parte din aceste trupe live, bineinteles ca n-am ramas dezamagit. Deci, de pe primul loc spre ultimul din Top 10: Fear Factory - Mechanize, Misery Index - Heirs to Thievery, Watain - Lawless Darkness, Cephalic Carnage - Misled by Certainty, Nevermore - The Obsidian Conspiracy, Shining - Blackjazz, Autopsy - The Tomb Within, Hail of Bullets - On Divine Winds, Whitechapel - A New Era of Corruption, Defeated Sanity - Chapters of Repugnance.

Metalfan: Apropo de topuri, pentru ca nu stiu daca citesti metalfan.ro (daca nu o faci, te rog insistent sa indrepti chestia asta), "Children of the Atom" se afla pe locul 8 intr-un top 2010 decis de voturile cititorilor nostri, cu media 8.8, inaintea unor trupe precum Grave, Malevolent Creation sau Kataklysm. Cum iti explici treaba asta?
Andrei Bejusca: Am dori in primul rand sa le multumim cititorilor care ne-au votat si ne sustin si in felul asta. Citesc metalfan.ro zilnic si am observat ca nu suntem singura trupa romaneasca cu nota mare. Ne bucura faptul ca trupe romanesti ajung sa fie comparate cu trupe straine deja consacrate, de asemenea se pare ca o parte din cititori acorda un interes deosebit productiilor autohtone, probabil si din cauza faptului ca sunt atat de putine trupe valabile si bineinteles si mai putine albume valabile lansate pe piata in tara asta. Poate asta va schimba incet-incet si atitudinea generala legata de undegroundul autohton, unde deocamdata exista atat de multe prejudecati, de cele mai multe ori legitime si argumentate de faptul ca trupele romanesti nu stiu exact ce isi doresc. Poate noi vom face diferenta, cu Spiritual Ravishment, si sunt sigur ca nu suntem singuri in demersul nostru.

Metalfan: Multumesc pentru timpul acordat. O vorba pentru cititorii metalfan?
Andrei Bejusca: Multumesc pentru interviu, mi-a facut placere sa raspund intrebarilor tale, a iesit un interviu lung si interesant. As dori sa multumesc vizitatorilor metalfan.ro care vor avea curiozitatea sa citeasca acest articol si nu uitati sa ne vizitati si pe www.myspace.com/spiritualravishment si sa veniti la concerte, daca aveti timp si vi se pare ca merita! Keep supporting metal! See you in the pit!