interviuri rock

Jarboe, P. Emerson Williams si o parte din sufletul lor

Jarboe,  P. Emerson Williams si o parte din sufletul lor
TRUPE : Jarboe

Pe Jarboe o asociem toți cu trupa Swans a cărei membră a fost până în 1998. Dincolo de proiectele pe care ea le-a desfăşurat cu Michael Gira, Jarboe deține o listă bogată de materiale create pe cont propriu, iar muzica ei a continuat să crească în intensitate. În această toamnă, ea a pornit într-un turneu alături de P. Emerson Williams, pe care îl ştim datorită proiectului său avangardist şi ocult căruia i s-a ataşat stilul black metalului, Choronzon. La rândul său, P. Emerson are de-a face cu alte proiecte despre care ne va vorbi în rândurile de mai jos, adăugând câte ceva şi despre activitatea sa de artist plastic.

Turneul celor doi a început în America, va ajunge în Noua Zeelandă şi Australia şi se va continua în Europa, incluzând România şi sfârşind în Rusia.

Într-un interviu mai vechi acordat pentru Alternation.eu, Jarboe menționa că a mai trecut prin România în cadrul unui turneu în anul 2004, astfel că am întrebat-o şi despre acest lucru.


P. Emerson Williams & Jarboe

Metalfan: Salut, Jarboe, salutare, domnule Emerson şi vă mulțumim pentru şansa de a face acest interviu. Sunteți bine amândoi? Cum merg pregătirile pentru viitorul turneu? Pare să aveți mult de muncă, întrucât veți avea o călătorie lungă şi destul de interesantă.
P. Emerson Williams: Cele mai bune lucruri cer tone de muncă, lucru valabil şi pentru acest turneu. Efortul pe care îl depunem pentru fiecare aspect şi fiecare stadiu al pregătirii face parte din bucuria întregului proces. Nici că aş putea fi mai entuziast.
Jarboe: Munca e singurul lucru pe care îl ştiu. Iar în turneu întotdeauna e muncă grea. Aşa e firea lucrurilor.

Metalfan: Vorbind de public, atmosferă şi locație, ce aşteptați de la concertul pe care îl veți susține la Bucureşti?
P. Emerson Williams: Ştiu că va fi o seară minunată. Am auzit lucruri extraordinare despre publicul din Bucureşti şi Control Club e o locație preferată a multor formații care merg in turneu.
Jarboe: Vreau să am o experientă foarte personală si mistică.

Metalfan: P. Emerson, ne poți spune cum ai ajuns să lucrezi cu Jarboe şi ce înseamnă asta pentru tine? E valabil şi pentru tine, Jarboe, cum te simți compunând alături de Emerson?
P. Emerson Williams: Contribuiam la proiectul Baleyyg, iar Nic Le Ban, creierul din spatele proiectului, a adus discuții care o includeau pe Jarboe; şi lucrurile au pornit de-acolo. Urma la un moment dat să plec în turneu cu Jarboe, în cadrul Baleyyg, împreună cu Nachtmystium, dar ar fi fost o abordare foarte diferită fată de ce facem împreună în acest turneu. Sunt încântat că plec în această călătorie uimitoare în jurul lumii. E o onoare că mi s-a încredințat această muzică, o onoare şi o bucurie.
Jarboe: După mine, lucrul cu mai mulți muzicieni e o metodă bună. E un mod de a învăța continuu şi de a explora, pentru că fiecare muzician vine cu stilul şi abilitățile sale.

Metalfan: Mi-e ruşine să mărturisesc, Jarboe, dar de-abia de curând am aflat că ai vizitat România în timpul unui turneu european în 2004. Atunci promovarea muzicii experimentale şi a genurilor aşa-zis “neobişnuite” era aproape inexistentă aici. Ce îmi poți spune despre acest eveniment şi contextul în care a avut loc?

Jarboe: Am făcut un turneu în tările baltice în 2004 şi am cântat prin biserici şi într-o locație foarte interesantă din Letonia. A fost o experianță intensă, Kris Force de la Amber Asylum a cântat la vioara în acel turneu.

Metalfan: Ce ştiți despre România? Ce fel de imagine asociați țării noastre?

P. Emerson Williams: Când mă gândesc la România, prima dată îmi vine in minte Constantin Brâncuşi şi Tristan Tzara, care au fost atât de importanți în dezvoltarea artei moderne. Amândoi m-au inspirat mult în ceea ce fac încă de la început. În special Brâncuşi, cu liniile lui cursive şi grație în structură şi simțul proporției. România a avut generozitatea să împartă cu SUA un scriitor ca Andrei Codrescu. Mi-au plăcut scrierile lui şi modul său unic de a vedea lucrurile, expus în comentariile de pe NPR (National Public Radio în SUA – n.red.). Harta lumii e în mintea mea demarcată de artă... De-abia aştept să văd arhitectura incredibilă şi peisajele minunate din România.
Jarboe: Ştiu că are o moştenire culturală bogată şi că e un loc cu mult romantism şi multă artă.
 
Metalfan: Ce ne poți spune, Jarboe, despre colaborarea cu Scott Kelly pe care o vei avea în cadrul turneului australian din noiembrie? Oamenii vor putea auzi ceva elemente similare cu sound-ul de pe albumul înregistrat cu Neurosis în 2003? 
Jarboe: Concertele vor fi diferite față de ce am făcut cu Neurosis. Scott are stilul lui propriu.

Metalfan: Şi cum a fost cu participarea la materialul In Solitude? Cum ai descrie muzica lor?
Jarboe: Au o abordare nouă a stilului classic metal, un stil minunat; şi îmi sunt şi prieteni.

Metalfan: P. Emerson, ai ceva planuri pentru lansarea unui nou album Choronzon? Chiar dacă perioada imediat următoare e foarte aglomerată, mă întreb dacă ai cumva piese sau idei pe care nu le-ai făcut publice, lucruri care ar trebui să iasă la lumină... Întrebarea e valabilă şi pentru celelalte proiecte în care eşti implicat.

P. Emerson Williams: Am câteva ore de material în ceea ce priveşte Chorozon în diverse etape; incluzând materialul meu şi contribuțiile unor valoroşi colabolatori la album, carte şi la proiectul artistic dedicat lui Lilith. Dar nu cred că voi lansa niciun material până nu termin cu turneul. Asta va da oamenilor ceva mai mult timp să digere ///Consummation//\\Metanoia\\\, deci e poate un lucru bun. Mi-am dat seama că albumele Choronzon tind să prindă la public la mai bine de un deceniu de la lansarea lor.
Am lansat, totuşi un album propriu intitulat Det Er Stille Under Vatnet, care conține în principal solo-uri pe chitară cu 12 corzi, cu multă improvizație. Det Er... arată texturile şi tehnicile pe care le-am experimentat recent pe acest instrument. Mai e si un Veil of ThornsPara-Abnormal – pe care apare James Curcio, tobarul de pe albumul Cognitive Dissonance (Veil of Thorns, 2007). Am contribuit şi la un material Lethe, un proiect al lui Cern de la Manes/Kkoagulaa, împreună cu Anna Murphy de la Eluveitie; albumul va fi lansat curând. Aşa că, deşi nu va fi niciun Chorozon nou în 2013, am desfăşurat totuşi ceva activități muzicale.

Metalfan: P. Emerson, în altă ordine de idei, apropo de partea vizuală a exprimării tale artistice, ce fel de reacții emoționale ai observat la cei care ți-au privit lucrările? Există anumite tipuri de energie pe care doreşti să le răspândeşti în toată lumea?
P. Emerson Williams: Mi-e greu să concentrez în câteva propoziții intențiile mele în ceea ce priveşte arta. Din ce în ce mai mulți oameni trăiesc alături de lucrările mele şi am avut privilegiul să îmi spună ce simt față de arta mea pe masură ce evoluează în timp. Metoda mea e foarte meditativă şi cred că asta e probabil cea mai importantă calitate a ei. La un nivel primar mă gândesc la tranziții între stări emoționale, la trecerea timpului între dezvoltare şi decădere şi la momentele în care facultatea de a simți întâlneşte vastitatea spațiului şi a timpului şi toată conştiința se umple de imensitatea acelui lucru care nu poate fi complet cuantificat.
Chiar şi lucrând la un proiect horror ca Bedlam Stories cu Pearry Teo, motivația rămâne întotdeauna creativitatea pozitivă. Pearry chiar se gândeşte la fiecare nivel când explorează lumile pe care le-a creat şi când am lucrat cu el la ilustrațiile pentru Bedlam Stories: The Battle for Oz şi Wonderland Begins am descoperit multe lucruri pe care nici nu le ştiam despre munca mea…

Metalfan: Jarboe, e de notorietate faptul că prin vocea ta dai viață nenumărator caractere, care toate vin din sufletul tău. Simți că vreunul din aceste personaje poate fi mai puternic decât tine? Dacă da, poți numi o piesă sau un album în care ai întruchipat cel mai puternic personaj?
Jarboe: Da, sunt mai multe. Cred că albumul Anhedoniac e un exemplu perfect în acest sens.

Metalfan: Jarboe, ce instrument muzical preferi?
Jarboe: Voce, clape, violoncel în primul rând, şi apoi chitara acustică şi instrumentele de percuție!

Metalfan: Ați dori să colaborați la mai multe proiecte, schimbând structura actuală şi făcând ceva complet nou? Cred că puteți face orice: Emerson să devină principala voce, Jarboe să ia în primire partea instrumentală şi atmosferică; să faceți un fel de teatru experimental, să construiți roluri şi apoi să le schimbați între voi. Sau să aveți un show în care Emerson pictează în timp ce Jarboe creează voci influențate de tablouri, sau cine ştie ce alte lucruri minunate...
P. Emerson Williams: Credem că în piesele pe care le vom alege pentru acest turneu există atâta vastitate cosmică şi o gamă atât de mare de expresii, încât prefer să mă concentrez cel mai mult la acest lucru. Cunosc foarte bine performance-ul muzical, în sensul creării de artă pe loc, chiar atunci când ea e percepută. M-a pasionat acest lucru în toate formele de artă live pe care le-am creat. Oricum, ideile tale sunt foarte tari.
Jarboe: In mintea mea intotdeauna creez o forma de teatru.


 
Metalfan: Cum vi se pare prezența nudității în arta contemporană? Oare acest element îşi păstrează încă puterea de a exprima o idee sau totul se scufundă într-o mare de carne?
P. Emerson Williams: Mai degrabă se scufundă într-o mare de vite secționate şi murate şi cranii încrustate cu diamante. Cred că nuditatea umană era mult mai explorată in perioadele timpurii. Îmi amintesc că lucrarile lui Mapplethorpe au provocat atâtea controverse în SUA, dar eu găsisem mult mai multă frumusețe exprimată în operele lui şi era o privire interesantă asupra unei lumi pe care n-o cunoşteam. Modul în care el fotografia florile era aproape la fel ca cel în care fotografia subiectele umane. Şi peisajele corporale ale lui Karin Rosenthal sunt extrem de impresionante prin grația lor. E mult mai multă nuditate în cultura care e “la modă” şi în publicitate, din ce vad în zilele noastre. Formele corpului uman sunt reduse fie la un obiect al dorinței carnale, fie la un instrument pentru a capta atenția. Ilustrarea corpului poate fi transcendentală şi, în general, arta se ocupă cu asta.
Jarboe: Mi-am modificat frecvent corpul pentru a-mi ilustra munca. Pe albumul The Men mi-am făcut pe spate un tatuaj mare pentru a ilustra atât dragostea divina (inima Sufi), precum şi un pumnal care trece prin ea (cuțitul trădării înfipt în spate), aşa că tatuajul înseamnă Triumph In Love. Pentru Anhedoniac mi-am acoperit corpul cu cicatrici, răni şi sânge, ca în filme şi am purtat o centură de castitate folosită la torturi pentru a simboliza sensul cuvântului anhedonie – dependența de incapacitatea de a simți placere.

Metalfan: Ați avut vreodată vreo superstiție de care să vă temeți?
P. Emerson Williams: Nimic nu se compară cu teroarea pe care realitatea o poate vomita în fiecare zi.
Jarboe: Superstiția are putere doar dacă i-o conferi tu.

Metalfan: Vă gândiți să folosiți şi ritualuri la un moment dat pe parcursul acestei colaborări?
P. Emerson Williams: Am mai făcut spectacole care implicau ritualuri, dar numai pentru un număr mic, select de participanți. N-aş face aşa ceva într-un spectacol mare. De asemenea, depinde ce întelege fiecare prin “ritual”. N-o să invocăm demoni “goetici” să intre în spectacol sau ceva asemănător. Ne vom pune sufletul şi intențiile artistice în fiecare concert – un lucru foarte puternic. Arta în esența ei e legată intrinsec de spirit şi, în acest sens, ritualul muzicii va fi viu în conştiința fiecărui om din public.
Jarboe: Am făcut deja asta pe albumul Mahakali, chiar într-o măsură extrem de mare. În A Sea Of Hollow Blood And Screaming (de pe Mahakali) e un exemplu foarte bun apropo de acel ritual. Un grup de maeştri magicieni (Magick) pe care i-am întâlnit au refuzat să pună acea piesă la una din adunările lor, pentru că s-au temut că melodia poate aduce “elemente” in sală.

Metalfan: V-ați gândit ca la un moment dat să tăiați complet contactul cu orice formă de societate? V-ar plăcea sa trăiți, de exemplu, cu triburile din Papua Noua Guinee şi să creați artă doar pentru sălbatici?
P. Emerson Williams: Am mai făcut aşa ceva înainte şi sunt sigur că va veni un moment în care voi repeta experiența. Nu anul acesta, poate în următorul, deşi am nişte proiecte mari pe care aş vrea să le termin înainte.
Jarboe: Să stai un timp în deşert are acelaşi efect purificator şi de aceea fac acest lucru.

Metalfan: Sunteți amândoi călători. Ce credeți despre lume în acest moment? Cât de mult credeți că ştim noi, oamenii, despre noi înşine acum?
P. Emerson Williams: Ne distragem atenția cu atâtea lucruri în acest moment, încât trebuie să facem un efort uriaş ca să ne auto-cunoaştem. Războaie, politică, factori economici arbitrari – le tratăm pe toate ca pe forțe ale naturii. Te minunezi când te gândeşti că trebuie să depunem atâta muncă pentru orice act de natură psihologică sau spirituală, când celelalte creaturi de pe planetă sunt ele însele pe de-a-ntregul fără să se străduiască deloc în acest sens. Participăm cu toți la crearea propriilor noastre nevroze şi trebuie să ducem o luptă de o viață ca să reparăm ce ne facem unii altora şi nouă înşine. Dacă am putea fi pur şi simplu noi înşine, în forma noastră primară, ceea ce am putea deveni s-ar amplifica exponențial, în feluri şi magnitudini pe care nu le putem concepe. Ma gândesc la afirmația lui Rabbi Hillel: "Ce îți este ție urât, nu îi face egalului tău. Aceasta este întreaga Tora; restul sunt comentarii. Du-te şi cercetează”. (Talmud Shabbat 31a).
Jarboe: Meditația e cea mai bună formă de călătorie.

Metalfan: A fost vreun loc în călătoriile voastre unde ați avut sentimentul puternic că legendele încă trăiesc?
P. Emerson Williams: Am crescut în Norvegia. Când stai pe vârful unui munte şi te uiți în zare, simți permanența miturilor ancestrale pe acele pământuri. Aş spune acelaşi lucru şi despre peisajele sălbatice ale Americii de Nord. Dacă ştii miturile locuitorilor originari ai unui loc, poți simți şi puterea mitologiei lor. În epoca modernă continuăm să facem mituri, exact cum au făcut oamenii dintotdeauna, numai că nu o recunoaştem în forma asta. Mitul e parte intrinsecă a ființei umane.
Jarboe: În deşert, în Ierusalim, în sălbăticia Islandei.

Metalfan: Ați visat vreodată spațiul cosmic?
P. Emerson Williams: Când eram mic îmi doaream foarte mult să fiu astronaut. Bineînțeles, chiar acum când vorbim ne aflăm pe bucățica asta mică de piatră, gonind prin spațiu la o viteză foarte mare.
Jarboe: Am visat şi spațiul cosmic din exterior şi pe cel din interior.

Metalfan: Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat. În încheiere, dacă doriți să transmiteți un mesaj oamenilor din România, sau oricărei alte creaturi – vă rog.
P. Emerson Williams: Mulțumim foarte mult pentru interviu. De-abia aştept să vă întâlnesc pe toți în Bucureşti.
Jarboe: Vă urez bun venit la o experiență din sufletul meu.

Autor: Gina S.
Vezi galeriile trupelor: Jarboe

   November 04, 2013  | 0 Comentarii  | 6463 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Jarboe, P. Emerson Williams si o parte din sufletul lor

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri