interviuri rock

Waltari: solutii demente si neortodoxe

Waltari: solutii demente si neortodoxe
TRUPE : Waltari

Waltari m-au socat cu o combinatie uimitoare de genuri, de la scheletul de metal progresiv la cochetarile cu industrial/electro si chiar cu alte genuri mult mai comerciale (chiar hip-hop pe unele albume – si nu va faceti prejudecati, suna chiar bine). Asa ca interviul meu va fi, la randu-i, o combinatie de intrebari pe diverse teme care sa ne faca o imagine despre aceasta trupa (nedrept de) putin cunoscuta in Romania. Pe scurt: ei m-au suprins complet cu muzica, eu o sa incerc sa-l surprind cat de cat cu intrebarile pe liderul trupei – Kartsy.

 


Waltari

 

Metalfan: In primul si in primul rand: juri sa spui adevarul, tot adevarul si numai adevarul, asa sa-ti ajute Dumnezeu/Allah/Lucifer/oricine altcineva care iti convine?
Kartsy: Normal ca nu jur! Hahaha! Asta e o discutie, nu o audiere la tribunal!

Despre muzica

Metalfan: Desi ati dat semne de nebunie muzicala inca de la inceputul carierei, stilul vostru unic s-a conturat (corecteaza-ma daca gresesc) pe albumele So Fine si Big Bang (scoase in 1994, respectiv 1995). Care a fost factorul de soc care a provocat chestia asta la mijlocul anilor 90?
Kartsy: Personal n-am o data exacta la care stilul nostru a inceput „sa se contureze”. Am inceput pe la sfarsitul anilor 80 ca o trupa post-punk cu influente hard rock si cu entuziasmul a la Frank Zappa pentru muzica ciudata, nebuna si deschisa la cap. Impartaseam atunci pasiunea pentru formatii cum ar fi PIL (grupul vocalului Johnny Rotten de la Sex Pistols – n.red.), Cult din perioada timpurie si Devo. Dupa aia a venit, bineinteles, metalul, dar si influente mai „ritmice” de la Beastie Boys, Red Hot Chilli Peppers si Prince. De atunci totul a fost o serie continua de accidente, progrese, repetitii si indragostirea de noi stiluri care apareau. La inceputul anilor 90 am avut, pentru prima dara, posibilitatea de a ne concentra pe inregistrarea muzicii in studio, odata cu cel de-al 3-lea si al 4-lea album (cele pe care le-ai mentionat) si atunci ne-am dat seama de posiblitatile uriase care existau acolo... a fost si perioada in care tehnologia muzicala a inceput sa faca progrese importante. Si asta ne-a crescut si noua entuziasmul.

Metalfan: Ati vandut toate biletele pentru 8 spectacole la rand (unii spun chiar 12) cu opera voastra rock – Evangelicum – in 1999. Chiar atatea au fost, 8 spectacole la rand? Care alt spectacol a mai avut succesul asta la opera din Helsinki? Erati voi si... Aida, poate? hahaha

Kartsy: Da, am avut 12 specacole sold out in perioada octombrie 1999 – februarie 2000. Si da, e amuzant ca Evangelicum si Madame Butterfly au fost cele mai de succes proiecte ale Operei Nationale Finlandeze in 1999.

Metalfan: Dar ce e cu proiectul tau mai vechi - Yeah!Yeah! Die!Die! A Death Metal Symphony In Deep C? Despre chestia asta nu stim atat de multe...
Kartsy: Nu? E cam ciudat, pentru ca a fost lansata ca CD oficial in 1996 si re-lansata pe DVD-ul nostru din 2005. Ei bine, asta a aparut ca urmare a unei oferte de la Helsinki Festival Week (sau, mai bine zis, ca urmare a unei oferte pe care eu le-am facut-o lor:), pentru ca il cunosteam pe un tip care lucra acolo. Primul concert s-a tinut la Helsinki in augist 1995 si, datorita succesului mare de care s-a bucurat, am reusit sa o scot ca inregistrare pe CD un an mai tarziu. De atunci a tot umblat pe internet si in alte medii, catalogata drept lucrare de pionierat in combinatia death metal/muzica clasica. E chestie amuzanta... eu ascultam atunci mult Morbid Angel; si, pe de alta parte, visam tot timpul sa cant cu o orchestra. Ca orice trupa rock ambitioasa, cred hahaha. Si, cand s-a ivit ocazia, am combinat pur si simplu aceste doua idei.

Metalfan: As zice ca, daca ai fi internat la balamucul muzicienilor, ai imparti camera cu Devin Townsend si Mike Patton. De acord?
Kartsy: Bineinteles! Mike Patton e favoritul meu din toate timpurile. Nu stiu prea bine ce face Devin, poate ar trebui sa ma interesez... Pe de alta parte, in comparatie cu ei, personal simt ca sunt mult mai melodios in compozitii, pentru ca am o mostenire bogata din copilaria mea muzicala, din perioada mea pop, inainte de metal hahaha. Cunoscand atat de bine teritoriul asta muzical, am cautat mereu sa ma aventurez in zonele mai „necunoscute” ale muzicii, chestii atonale si altele de genul asta...

Metalfan: Noi tocmai v-am recenzat ultimul album. Asta al cui Blood Sample e? (referire la precedentul lor opus, Blood Sample, despre care au declarat de e o proba de sange a Europei – n. red.)
Kartsy: Cred ca e o proba de sange de la noi, hehe. Albumul asta e mai „mental”, nu e o declaratie politica despre libertate.

Metalfan: La ce sa ne asteptam de la voi in viitorul apropiat? Din punct de vedere muzical...
Kartsy: Cred ca o sa continuam pe aceeasi linie...

 


Kärtsy Hatakka

 

Despre jocurile pe computer

Metalfan: E adevarat ca ai doborat numeroase recorduri la Max Payne?
Kartsy: Da, cele doua jocuri pentru care am facut coloana sonora au vandut peste 6 milioane de exemplare in toata lumea.

Metalfan: Ti-a trecut prin cap sa incepi sa joci jocuri real time strategy? Ca Warcraft sau Starcraft?
Kartsy: NU, hahaha!

Metalfan: Redactorii nostri joaca o chestie numita Magic: The Gathering. Ai auzit de ea? Ce crezi despre ea? (aici am gresit, i-am dat impresia ca Magic ar fi joc pe computer, ceea ce e fals, dupa cum m-a atentionat si Klawz, un impatimit de Magic – n.red.)
Kartsy: Nu, acum nu mai am nimic de a face cu toate chestiile astea. Cred ca (si) in jocurile pe computer trebuie facuta o schimbare dramatica, cel putin in ceea ce priveste povestile jocurilor. Ce poate fi mai plicticos decat aceste jocuri de „stragedie” pentru baietei? Haide, haide, sa avem mai multa imaginatie, va rog, hahaha!

Despre politica

Metalfan: La un moment dat, unii politicieni din tara ta au zis ca pleaca din Finlanda daca Lordi castiga la Eurovision. S-au tinut de cuvant?
Kartsy: Nu, nu, hahaha. Dimpotriva, heavy-metal-ul a inceput sa fie din ce in ce m ai mainstream aici... chiar si bunicile sunt fane Lordi acum, hehe!

Metalfan: La un moment dat ai zis ca aderarea Finlandei la UE a fost un lucru bun pentru industria muzicala. Dar pentru alte industrii? Ce mai crezi acum despre UE?
Kartsy: Inca mai cred ca problemele de pe intreg globul sunt probleme comune, asa ca ele trebuie rezolvate impreuna. Sa te ascunzi in interiorul unei „frontiere” invizibile – chestia asta nu mai ajuta pe nimeni acum. Nu poti fugi de aerul poluat sau de apa poluata – problema asta exista peste tot. Poate mie personal nu-mi place ideea de a importa rosii otrvite si cu gust nasol din Columbia, pentru ca cele finlandeze sunt mult mai curate, dar treaba asta e parte din economia care tine in miscare sangele Europei... si, in plus, ai libertatea de alegere in magazine, poti alege sa cumperi mancare produsa in tara ta sau importata. Si mai cred ca e lipsa de viziune sa ignori faptul ca rosiile nasoale otravite se vor raspandi peste tot daca nu rezolvam impreuna problemele legate de sanatate si mediul inconjurator. Acelasi principiu (al rezolvarii comune) se aplica si razboiului din Irak.

 


Waltari

 

Despre bautura

Metalfan: Berea favorita? Alege intre marcile Koff, Lapin Kulta, Karhu, Karjala, Olvi. (toate finlandeze – n.red.)
Kartsy: Lapin Kulta... cred ca o sa-mi desfac una chiar acum. Astazi e 1 Mai, ziua oficiala de baut a tuturor muncitorilor – la noi se numeste Vappu. Toaaata lumea sa bea!!!

Metalfan: Precis stii campania pentru berea Koff, unde oamenii urla prin casa ca si cum ar fi la bar. (cititorii nostri pot vedea un spot din campanie aici sau cautand „Koff beer” pe youtube.com – n.red.). Chiar iti da acel „bar feeling” dupa ce o bei?
Kartsy: Nu... dar e o reclama eficienta. Normal, depinde ce intelegi prin „bar feeling”, hehe. In mod sigur dai muzica mai tare acasa dupa cateva sticle, la fel cal al bar; si, daca te bagi adanc in noroi, la nivelul omului de rand din Finlanda, hahaha ...se pot intampla chestii ciudate.

Metalfan: Mai mergi din cand in cand cu bacul in Rusia sau in tarile baltice pentru cate un ceai dansant?
Kartsy: Ha, ha! Ei... poate la Tallinn cateodata, dar nu prea e vorba de ceai la faza asta, hahaha!

Despre Romania

Metalfan: Ai auzit ceva despre tara asta?
Kartsy: Prea putin ca sa avem ce vorbi. Baga-mi-as... in manierele mele necioplite din padurile Finlandei, hahaha!

Metalfan: Un mesaj pentru fanii romani? (vorba ironica a lui Klawz, buna intrebare, i-a declansat o reactie in lant fara nici o legatura – n. red.:)
Kartsy: Bineinteles! Noi, trupa rock Waltari, inca mai avem MULT de spus pe acesta scena ingusta!!! Si de aia poate avem si ceva ironie si umor, pentru ca ele fac parte din cea mai pura atitudine rock.

Pe de alta parte, ce facem noi este o declaratie serioasa despre puterea de a face muzica in mod cinstit si curat si despre aplicarea acestui principiu in viata in general. Daca iti vine sa razi, razi; daca iti vine sa plangi, indrazneste sa plangi... pentru mine asta inseamna sa faci muzica... sa ai reflectarea a tot ceea ce simti. Sa nu arati doar o parte din sentimente, in timp ce altele zac ascunse din cauza partii de business sau din cauza unor limitari stilistice prostesti. Ce dracu’, asta nu e cinstit... asta e un fals! Stilurile creeaza grantile si noi INCERCAM sa luptam impotriva granitelor, asta e misiunea noastra! Toata lumea are toate sentimentele in suflet... De ce sa nu si le exprime intr-o trupa rock fara limitele genurilor? Lumea asta ar fi un loc mai bun daca am proceda asa, fir-ar...

In al doilea rand, sunt ingrijorat de starea actuala a muzicii rock/metal. Intreaga scena devine din ce in ce mai plictisitoare si chiar multi-conservatoare (la naiba!). Scena rock-ului pur de astazi de la fel de inovatoare ca politica lui George Bush... rock-ul deschis la minte, cu credibilitate si atitudine revolutionara, e pe cale de disparitie. Nu mai poti vorbi de muzica rock ca de o experienta care reuseste sa rupa creierii oamenilor. Nu, nu... e doar o alta forma de distractie cu o inalta tinuta „profesionala” a oamenilor care o produc. PLICTISITOR. Noi, cu solutiile noastre demente,  neortodoxe si uneori un pic amuzante, vrem sa zdruncinam aceasta scena rock. Hei, in definitiv de-a lungul anilor amatorii au facut cele mai revolutionare inventii in muzica rock, nu asa-zisii „instrumentisti calificati”. Si chestia amuzanta e ca, in acelasi timp, toti oamenii din business-ul muzical dau din cap si se tot intreaba de ce industria trece prin asa o criza si de ce nu se mai vand CD-urile... Pe noi nu ne mira deloc treaba asta. Totul e atat de plictisitor in piata asta, incat nimanui nu-i pasa! Asa ca hai sa terminam cu prostiile si sa ne intoarcem la atitudinea adevarata a muzicii rock. Ei bine, acum stiti si ce vrea trupa asta de la viata... hahaha

Autor: Tzugu
Vezi galeriile trupelor: Waltari

   May 30, 2007  | 5 Comentarii  | 19489 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Waltari: solutii demente si neortodoxe

  • Super tare interviul!

    1. Posted by JohnBlack | 30 Mai 2007 16:41
  • Ahaa, deci ei sunt vinovatii!

    2. Posted by Tom | 31 Mai 2007 00:41
  • SUPER

    3. Posted by OBREJA COSMIN | 10 Iunie 2007 11:01
» vezi toate comentariile
COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri