LUNATICA - New Shores
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 27.02.2009 CASA DE DISCURI: Napalm Records 7.0
NOTA METALFAN: 8.3
NOTEAZA ALBUM: 4 voturi
|
Lunatica Componenta: Andrea - voce; Sandro - chitara; Marc - chitara; Alex - clape; Emilio - bas; Ronnie – tobe |
TRACKLIST: 01. New Shores02. Two Dreamers03. How Did It Come To This04. The Incredibles05. My Hardest Walk06. Farewell My Love07. The Chosen Ones08. Heart Of A Lion09. Into The Dissonance10. Winds Of Heaven11. The Day The Falcon Dies |
Este mediocritatea o calitate? Hm? Ia spuneti. Iata ce intrebare imi ridica mie auditia insistenta a acestui disc sosit tocmai din Elvetia, unde la judete se zice cantoane. Deci este de apreciat ca Lunatica, o trupa elvetiana ajunsa la al patrulea album, nu isi doreste (sau nu poate) cu aceasta ocazie altceva decit sa bifeze niste sabloane metalice, corect si cu seriozitate, dar fara entuziasm sau har? Demersul lor ar trebui sa ne bucure sau sa ne intristeze? Duc ei stindardu' mai departe? Si daca da, e bine doar sa-l duca, fara sa-l si cocoate mai sus? Nu-mi dau seama. New Shores e unul dintre acele discuri care, cum sa va zic eu, putea sa nici nu iasa, atit de inofensiv e pentru mine. Sa incerc sa va spun si de ce, desi mi-e greu sa-mi gasesc cuvintele: cum sa descriu ceva despre mi-e greu sa imi fac o parere? In primul rind, sa zic ca Lunatica nu si-au gasit in mine chiar ascultatorul ideal, pentru ca nu prea imi tresalta mie inima cind aud de metal simfonic si voce subtirica in falsetto. E adevara ca New Shores nu e chiar metal simfonic, pentru ca ritmul e atit de lent, incit aproape jumatate din piese sunt balade. Insa devierea spre pop nu e insotita de abilitatea aia de a scoate refrene din pamint din iarba verde a pasunilor din Alpi, cum fac Within Temptation, cu care Lunatica sigur au un poster pe perete, la sala de repetitii. Deci, dupa ce ca nu e heavy, nu e nici extraordinar de catchy, ba chiar o da in cheesy, cum ar fi duetul cu Max Payne. Pardon, cu John Payne, de la Asia. Farewell My Love, cred ca-i zice. Spun "cred" pentru ca in afara de "hitul" discului, balada How Did It Come to This, nu am mai retinut alt titlu de piesa. Pe citeva le deosebesc ca fiind, de exemplu, aia care suna a Threshold, aia care suna a Queen, sau aia care suna a filmul ala cu Rutger Hauer si Michelle Pfeiffer. Deci, dupa niste repere care nu au legatura cu meritele lor muzicale. In rest, desi solourile nou-venitului chitarist sunt bunicele si nici vocea Andreei nu e chiar atit de inexpresiva pe cit se plingea fostul meu coleg care a recenzat albumul anterior, albumul e plat si monoton, fara dezlantuiri de energie, fara surprize compozitionale, fara nici o chestie care ar putea face viata mai frumoasa. Si-atunci? De ce am asculta acest album? Pai, nu stiu, poate sunteti fanii metalului simfonic si va plictisiti foarte tare in perioada asta. Altfel, nu pot sa-mi dau seama.
Klawz Nota: 7
|
Comenteaza la: New Shores