THORNWILL - Implosion

Cu o oarecare intirziere - nu stiu cita, pentru ca n-am putut afla data lansarii - iata ca ajunge si la noi albumul de debut autoprodus al ungurilor care-si zic Thornwill. Nu prea-mi dau seama ce inseamna Thornwill, dar cica albumul Implosion a fost foarte bine primit la ei acasa. La noi n-a fost chiar asa, toti colegii mei au fugit de el si mi l-au pasat mie, fara macar sa-l asculte, cind au vazut ca scrie pe el "modern power metal".

N-aveam mari sperante cind l-am pus sa-l ascult, dar cind am auzit primele versuri "life is easy when your family supports you" peste niste riffuri care si-asa n-aveau credibilitate, mi-am zis ca n-o sa rezist sa-l ascult pina la capat. Pina la urma am reusit, dar impresia de amatorism nu mi-a disparut nici acum, dupa a 5-a ascultare.

Power metalul baietilor nu e chiar modern, ci sta intors binisor spre anii 90, iar faptul ca nu prinde mai deloc viteza nu-l ajuta defel. Nu-i vorba, nici pasaje lirice nu prea se aud, toate piesele au cam acelasi ritm mediu, aceeasi previzibilitate, lipsa de vlaga si cautare esuata a refrenului, care lasa spatii largi monotoniei. Chitara solo incearca din cind in cind sa dezmorteasca atmosfera, dar sarcina ii este peste puteri. Vocalul nu se omoara cu firea, colegii sai instrumentisti demonstreaza ceva virtuozitate, dar nu reusesc s-o exploateze eficiant in folosul muzicii. Asa ca pina la a 7a piesa nu se intimpla aproape nimic pe album, adica se intimpla citeva pasaje pe ici colo, dar Imaginary Fiction (nefericit titlu) este primul moment cind chiar se leaga ceva, pasajele, chiar daca in continuare destul de banale, incep sa curga si trupa incepe sa dea impresia ca ar putea fi convingatoare. Pe Behind the Behaviour ies la inaintare si influentele de metal progresiv cu care se lauda in biografie (piesa prinde 6 minute jumate), liniile melodice devin fredonabile (imi amintesc pe alocuri de Redemption), parca e din ce in ce mai bine. Dupa citeva ascultari am ajuns sa fredonez refrenul de la Far Away from Home, nu e rau deloc mi-am zis, sa vezi ca i-am judecat gresit, s-ar putea sa fie o trupa misto, uite si rifful e destul de solid. Albumul se incheie in triumf, cu Noah's Ark, cea mai buna piesa Thornwill, si Before I Die, care mentine nivelul.

Dar cind o ia de la capat, pac! life is easy when your family supports you, riffuri obosite si mai banale ca pe cele mai slabe albume Hammerfall, Rage sau Primal Fear cu aranjamente nesarate gen Tad Morose, Jacob's Dream sau alte trupe fade cu pretentii progresive, o voce generica, versuri de gradinita si refrene - nema. Imi revin din entuziasm si fac media. Daca incepea de la piesa 7 ii dadeam mai mult. Dar cum nu, nu.

Vedeti ca puteti sa-l ascultati pe siteul oficial. Si la final gasiti si trei piese in plus (Cape Fortune, The Torch, Free Fall), care-s mai bune decit toata prima jumatate de disc.

Klawz Nota: 7.5