DIRTY SHIRT - Letchology

Am scris până acum numai de bine despre Dirty Shirt, chestie suspectă, trebuie să recunosc. Dă cumva impresia de rutină, de lipsă de obiectivitate. Și Dumnezeu să ne ferească de cea din urmă. Preview-ul online al noului album m-a liniștit însă. Letchology promitea (amenința) să fie un fel de Dirtylicious 2, un LP făcut pe același calapod, menit să capitalizeze recentele succese (în parte internaționale) ale formației.

Acea primă impresie nu s-a adeverit desigur. Nu că Letchology ar fi atât de diferit de Dirtylicious. De ce ar fi până la urmă? Dirtylicious a fost un album (foarte) bun și ambele sunt suficient de scurte încât să nu pară repetitive. În mod interesant, pericolul repetitivității provine tocmai din varietatea influențelor muzicale absorbite de Dirty Shirt. E de așteptat ca un LP Dirty Shirt să fie „cu de toate”. (Titlul noului disc provine, în paranteză fie spus, de la termenul culinar maghiar lecsó, am aflat nu demult dintr-un interviu cu Mihai Tivadar.) Aș scoate așadar în evidență mai degrabă faptul că Letchology este cel mai coerent album Dirty Shirt. LP-ul reprezintă consolidarea, cristalizarea stilului Dirty Shirt. Trupa a devenit practic un soi de Skindred de România. Și ăsta e un compliment. Skindred egal reggae-metal, Dirty Shirt egal (nu-)groove metal transilvan. Dirty Shirt e un gen sau, în orice caz, o paradigmă.

Cum ziceam, Letchology nu duce lipsă de diversitate și inclusivitate. Pălinca sună ca rezultatul unei colaborări imaginare între Zdob și Zdub și Hatebreed, în Fake am avut impresia că aud ceva swing, Nice Song e un pop song (metalic) cât se poate de agreabil etc. Albumul stă pe un fundament (metalic) solid format din piesele 5-7 (Nem loptam, Hora lentă, Killing Spree). Ultima dintre ele beneficiază și de un clip foarte fain, poate cel mai fain din cariera Dirty Shirt. (Și nici Săracă inima me n-a fost chiar o treabă amatoristică.) Apropo videoclipuri, Put It On (care are și ea unul) e pentru mine piesa anului. OK, a primăverii.

Într-o oarecare măsură Letchology e într-adevăr Dirtylicious 2 – the motherfuckin’ east side pe gustul vestului – dar tot e un album fără cusur.
 

Gabriel Szünder Nota: 10