WALK THE ABYSS - The Disclosure Between Surface and Self

La aproape trei ani si jumatate de la formare, grupul bucurestean Walk the Abyss a lansat primul disc de studio. Desi nu i-am acordat o atentie deosebita in tot acest timp trupei, am mai aruncat sporadic cate o privire sa vad ce face grupul, tragand intr-un fel sperante ca ca va deveni un grup in adevaratul sens al cuvantului si ca va depasi nivelul de hobby. Ascultand cele 8 piese de pe discul de fata, pot spune ca aceasta asteptare mi-a fost confirmata. Walk the Abyss poate fi privita ca o formatie in adevaratul sens al cuvantului. Acest lucru nu-l spun eu, ci il spune chiar trupa prin cele opt compozitii care suna inchegat si ofera o paleta variata din punct de vedere al influentelor. Cele mai pregnante sunt cele melodic death ce amintesc de At the Gates (dar care ar merita exploatate mai mult), urmate de filonul *core, dar si de mici zbateri progresive si chiar un strop de thrash.

Prima peisa de pe disc este de The Unknown, o compozitie pe care Walk the Abyss o imparte cu Mihai Ionescu, unul din cei doi vocalisti ai trupei Cap de Craniu. Acesta aduce un plus de valoare prin executia sa a partiturii vocale. Piesa este de altfel cea mai lunga compozitie de pe material, beneficiind de un intro de 3 minute si 6 secunde. Urmatoarele 3 minute sunt dedicate unui deathcore balansat care sustine partiturile vocale ale celor trei vocalisti.

Cea de-a doua piesa de pe disc este 1000 Suns. Ascultand aceasta piesa am ramas cu impresia ca probabil asa ar fi sunat Madball daca ar fi incercat sa o coteasca spre deathcore. Mult scandal si baieteala. Are groove, are vana, are momente de respiro, dar si energie. O compozitie destul de buna pentru concerte.

Cea de-a treia piesa de pe disc este Frailty of the Human Form. Aici intra in scena elementele alea melodic death ce amintesc de At the Gates. Ascultand prestatia vocala a trupei pe aceasta compozitie, prima piesa la care mi-a fugit mintea a fost Kingdom Gone de la At the Gates. Zic ca ar fi interesant daca pe viitor ar incerca sa se joace mai mult cu elementele astea pentru ca arata ca melodic death metal-ul este o haina ce ii prinde bine de tot.

Piesa cu numarul patru de pe disc este Abusive Behaviors; incepe cu un intro ce e gata sa clarifice cum stau lucrurile daca nu ati inteles pana acum. Cumva aceasta piesa urmeaza aceleasi coordonate prezentate de catre Walk the Abyss pe piesa The Unknown.

Pe Imp of the Perverse, piesa cu numarul cinci de pe disc, trupa prezinta acelasi metal tributar At the Gates / The Black Dahlia Murder. Energic, metalic, dar pe care sincer sa fiu l-as fi lipsit de multe dintre breakdown-urile prezente. Energia este cartea pe care trupa ar trebui sa o joace mai mult.

Piesa cu numarul 6 de pe disc este Go Get a Bigger Shovel. Pe aceasta compozitie Walk the Abyss este extrem de versatila. Inceputul este groovy si balansat, intr-un fel hip hop pe ritmuri metalcore. Din punct de vedere instrumental Walk the Abyss se joaca cu tot felul de bucati melodic death si metalcore. Nu-i o compozitie chiar atat de rea, dar e mai mult genul de cantec filler si nu killer.

A saptea piesa de pe disc este Mariana's Trench. Inceput deathcore, balansat si energic peste care Walk the Abyss adauga cateva lead-uri ce amintesc de Max Cavalera (de la minutul 01:09). Un pic mai tarziu arata si ca cuvantul djent pe care-l folosesc pentru a isi descrie muzica nu este intamplator.

Ultima piesa de pe disc este Polarization si urmeaza directia piesei anterioare doar ca pe Polarization baietii de la Walk the Abyss sunt mult mai inspirati.

Inchei prin a spune ca per total discul The Disclosure Between Surface and Self prezinta un grup care promite multe, are la fel de multe idei bune in maneca si lasa impresia ca le pot exploata. Singurii care-si pot pune bariere sunt ei.

H. Nota: 7