Concert DARK TRANQUILLITY la Bucuresti

A fost nevoie de noua albume de studio si doua decenii de activitate pentru ca Dark Tranquillity sa sustina un prim concert in Romania. S-a intamplat anul trecut, in cadrul ARTmania 2010, recitalul suedezilor fiind, pentru mine, cel mai bun de la acea editie a festivalului.

Judecand dupa reactia fantastica pe care a avut-o publicul pe tot parcursul acelui concert, mi-am imaginat ca promisiunea lui Mikael Stanne, de a reveni cat mai curand in Romania, nu a fost doar de complezenta. Si iata ca la mai putin de 12 luni de la acel moment, Dark Tranquillity s-au intors, de aceasta data pe scena clubului bucurestean The Silver Church, in cadrul mini turneului pe care l-au intreprins in cateva tari din sud-estul Europei.

M-am temut initial ca Silver Church se va dovedi neincapator pentru numarul de spectatori care vor veni sa ii vada la lucru pe suedezi, dar nu a fost asa, in sala fiind cel mult 600 de persoane (cam putin in raport cu valoarea si cota trupei).
Programat sa inceapa la ora 20.00, concertul Dark Tranquillity a debutat cu aproape 30 de minute intarziere, fapt datorat unei probleme legate de clapa lui Martin Brändström. Mai exact, compania aeriana cu care s-au deplasat suedezii a ratacit echipamentul lui Martin, astfel ca acesta a fost nevoit sa inlocuiasca clapa cu un alt model, sperand ca instrumentul original ii va parveni prin curier rapid in timpul recitalului. Asa s-a si intamplat, dupa cateva piese lui Martin i-a fost adusa clapa, moment care l-a facut pe Mikael sa glumeasca: "Unii muzicieni schimba tricoul in timpul unui concert, dar Mikael schimba clapa!".

At the Point of Ignition este piesa care a deschis show-ul si nici nu se putea selecta o compozitie cu un titlu mai sugestiv pentru un concert care s-a dovedit de-a dreptul incendiar. Dark Tranquillity se numara printre putinele trupe care lucreaza in aceeasi componenta inca de la infiintare (au schimbat doar 3 muzicieni in toata cariera lor), iar acest aspect este determinant in coeziunea care exista la nivelul grupului. In plus, suedezii canta cu placere vizibila, pentru ei nu este (doar) o slujba, ci un mod de viata, o stare de spirit pe care au reusit sa o transmita publicului, la fel cum a fost si anul trecut la ARTmania.
Mikael Stanne  este tipul de vocalist complet, foarte energic, comunicativ si carismatic si a reusit impreuna cu colegii sai unul dintre cele mai bune concerte de club, la care am asistat in aceasta jumatate a anului. Spectatorii au contribuit din plin la succesul recitalului, agitandu-se, cantand si aplaudand frenetic timp de 90 de minute.

Atmosfera a fost completata de proiectiile care s-au derulat permanent pe ecranele din The Silver Church si am recunoscut o parte dintre cele foarte apreciate, semnate de chitaristul Niklas Sundin si folosite in cadrul turneului DT din 2010.
Setlist-ul a fost unul de exceptie, variat si alcatuit numai din piese de rezistenta. Cum era de asteptat, ultimele doua albume (Fiction si We are the Void) au dominat prin prezenta,  fiecare cu 4 compozitii, dar oarecum surprinzator, Dark Tranquillity au cantat si 3 piese de pe The Gallery, fapt mai putin obisnuit pentru concertele suedezilor din ultima perioada.
Sunetul nu a fost perfect, limitat de acustica clubului, dar suficient de bun incat sa nu afecteze negativ recitalul.  
Spre final, Mikael a mai facut o promisiune, aceea de a face din concertele Dark Tranquillity in Romania o regula care sa se aplice anual. Ramane, asadar, sa ne reintalnim in 2012 cu suedezii.