NEGURA BUNGET: Spirit of the Land in Bucuresti

Joi, 3 martie in clubul The Silver Church din capitala, au poposit, cu ocazia turneului Spirit of the Land, timisorenii de la Negura Bunget. Insotiti, de aceasta data, de grupurile Sincarnate si Carpatica, Negura Bunget au ajuns din nou in Bucuresti dupa o pauza  de peste un an de zile, precedentul concert avand loc in acum defunctul club Suburbia, ocazie cu care s-au mai produs pe scena suedezii de la Daemonicus, Akral Necrosis, Inopia si bulgarii de la Eufobia. Inainte de a ne intoarce atentia la evenimentul ce s-a desfasurat in data de 3 martie, vreau sa fac o mica paranteza si sa specific faptul ca turneul Spirit of the Land a fost cel mai amplu sustinut de vreo trupa romaneasca pana acum, peste 70 de aparitii in Europa (intr-un final ajunsi si peste Prut, la Chisinau). Sa revenim insa la  subiectul acestor randuri si sa ne indreptam atentia asupra primei formatii a serii: Carpatica.

Trebuie sa recunosc ca pana acum nu prea am luat in seama acest nume, si asta nu pentru ca nu mi se pare ok ceea ce ne propun ei ci mai mult probabil din cauza faptului ca nu au reusit sa-mi starneasca in vreun fel interesul, insa cu ocazia acestui concert optica asupra Carpatica s-a schimbat. Trupa este una dintre cele mai promitatoare nume din noua generatie, iar cand spun noua generatie ma refer la trupe tinere aflate la inceput indiferent ca vin in fata cu sonoritati *core, "post something", black metal sau heavy/power.  Cel de care am fost cel mai placut surprins, fara a ii discredita intr-un fel pe colegii sai de trupa, a fost vocalistul Matei, un pusti de 17 ani stapan pe glasul sau, extrem de dezinvolt si foarte efervescent, care pe langa toate astea aduce intr-un fel ca prezenta scenica cu Hupogrammos Disciple's, fostul vocalist al grupului Negura Bunget, si daca asta nu era de ajuns, asemanarea devine si mai izbitoare atunci cand Matei apeleaza ocazional in compozitiile trupei de un tulnic la fel cum facea si Hupogrammos Disciple's in trecut in Negura Bunget, sau la fel ca Ageru Pamantului (asta ca sa revenim in actualitate). Din punct de vedere muzical este ok ce propun Carpatica, multe faze ce amintesc de Negura Bunget (sunt sigur ca va asteptati la fraza asta dupa descrierea de mai sus), ceva bucati a la Katatonia, un strop de jazz-fusion gen Return of Forever si chiar putin ... punk (piesa la care faceam referire cand ziceam putin punk este Tainele uitate). Per total suna ok, iar combinatia de flaut, vioara, tulnic si celelate istrumente "traditionale" pentru metal (chitara, bas, tobe), ar trebui exploatata mai mult pe viitor, curaj! Sincer sa fiu daca am avea parte de mai multe trupe metal/rock care sa se prezinte atat de ok la o varsta atat de mica, poate ca am fi mai castigati ca tara decat in situatia in care s-ar califica nationala de fotbal la urmatorul Campionat European sau Mondial. Norvegienii s-au prins de mult de schema, suedezii la fel, nordicii in general. Oare la noi de ce nu merge treaba asta? In fine, sper ca peste cativa ani Carpatica sa treaca de nivelul de trupa de deschidere, insa depinde numai de ei.

A doua trupa a serii a fost Sincarnate. Pentru cine inca nu stie, Sincarnate au lansat in anul 2010, in data de 31 octombrie mai exact, primul album de studio, As I Go Under. Avand un playlist axat pe piesele de pe acest material dintre care nu au lipsit Acedia – Tristitia de Buono Spirituali, Rituals of Obnubilation, On Earth, the Furthest sau Nurturing the Gods of Doubt, Sincarnate au beneficiat de un public pestrit din punct de vedere al manifestarilor, parca mult prea rece si extrem de static fata de ceea ce propuneau Marius & co. pe scena, ori cazand brusc in cealata extrema si amintindu-si scopul momentului respectiv. Si este cumva pacat, este pacat pentru ca Sincarnate ar merita mai multa apreciere. Poate sa fie vorba si de un public ce degusta mai cu greu sonoritatile doom/death, insa cand ma uit la situatia discurilor de gen de pe site-ul Metalfan si a notelor oferite de utilizatori, inclin sa cred ca exista un public destul de numeros al genului, probabil o activitate mai mare pe plan concertistic ar inclina balanta in directia normala. La fel ca si in cazul Avatar, prezenta destul de sporadica pe scena se resimte din punct de vedere al perceptiei ascultatorului fata de trupa. Intr-un fel e cum era treaba aia cu "ochii care nu se vad, se uita". Continui sa cred in Sincarnate si sper ca intr-un viitor nu atat de indepartat vor primii aprecierea meritata.

Si iata ca am ajuns si la Negura Bunget, headliner-ul serii. Ce se mai poate spune despre Negura Bunget? Cel mai important export metalic made in Romania. Desigur, sunt constinet ca sunt mai multe trupele ce isi merita pe deplin numele, le stiti si voi, le stim cu totii, insa Negura Bunget au reusit sa ajunga in timp la acest nivel, sa obtina acest statut de lider al scenei metalice romanesti. In data de 3 martie 2011 cu ocazia concertului sustinut in The Silver Church am avut ocazia sa ii vad pentru a doua oara pe timisoreni in noua componeta, sau mai bine zis in cea de a treia componenta daca tinem cont de faptul ca Corb nu mai face parte din grup, Fulmineos de la Argus Megere avand astfel ocazia sa paseasca in familia Negura Bunget. La fel ca si cu ocazia concertului sustinut in 2010 in clubul Suburbia, inclin sa cred ca Negura Bunget a ramas acelasi nume important ca si pana acum, parca mai dornic ca niciodata de iesi constant cu materiale noi in fata. Anul ce a trecut am avut parte de Maiestrit, o re-orchestrare a discului Maiastru Sfetnic plus un nou material in adevaratul sens al cuvantului, Varstele Pamantului, un disc ce prezinta adevarata fata a trupei in 2010. Revenind la concetul formatiei din The Silver Church, presarat cu titluri precum Hora soarelui, Pamant, Chei de roua, Dacia hiberboreana, dar si cu o piesa noua intitulata La marginea luminii, playlist-ul a fost pe gustul celor prezenti, cel putin acest lucru il spuneau reactiile acestora, de la aplauze, la scandari si rugaminti de bis onorate de timisoreni, toate au fost prezente.

Inchei prin a spune un simplu si sincer "Bravo!" tuturor celor implicati in reusita metalica a acestei seri de 3 martie 2011.