interviuri rock

Fenriz (DARKTHRONE): interviurile impiedica aparitia urmatorului album

Fenriz (DARKTHRONE): interviurile impiedica aparitia urmatorului album
TRUPE : Darkthrone

La sfârşitul iernii lui 2013, Darkthrone au scos monstrul din pivniță. Noul lor album, The Undergound Resistance a bucurat metaliştii de pretutindeni prin calitatea lui, care e considerată cea mai metal înfăptuire din noua eră Darkthrone. Fenriz ne-a povestit câteva lucruri despre conceperea acestui album, plus alte poveşti despre muzică şi percepțiile sale. Astfel, aflăm că interviurile îl impiedică pe Fenriz să compună mai mult, însă veți vedea în continuare dacă acesta este un fapt negativ, sau nu. 


 
Metalfan: Ce mai faci, domnule Fenriz? Cum e viața în Norvegia?
Fenriz: Dau interviul cu nr. 99 despre The Underground Resistance. Ma pregătesc de antrenamentul de fotbal, săptămâna viitoare e Kembo Cup, turneul formațiilor inițiat de băieții de la Valhalla în 1991. Ce nu ştie multă lume e că sunt un portar mai mult decât decent şi un mijlocaş tehnic. Mă antrenez cu O.J. de la Aura Noir la Sofiemyr Kolbotn în două ore. El e un jucător chiar mai tehnic decât mine, eu am un record personal de 754 de trick-uri (când eram mic), iar el are peste 1.000! Fotbalul e metalll!!! Trăiască Iron Maiden! N-am jucat niciodată cu ei dar O.J. şi mulți alții, inclusiv prietenul meu Kenneth de la Neseblod Records, au jucat fotbal cu Maiden când erau în turneu aici, au făcut de mai multe ori chestia asta.

Metalfan: Asculți ceva in momentul ăsta? Sau îmi poți spune vreo trupă tare pe care ai descoperit-o recent?
Fenriz: Deathwish, din Marea Britanie, din 1987. E practic power american de prin ’83-’85, numai că e... din Anglia şi din 1987! Haha, ce demență... Poți vedea şi alte trupe pe blogul Band of the Week, pe net sau pe Facebook. Dar dacă sunt oameni cărora le place stilul Darkthorne din ’89-’90 ar trebui să asculte şi o trupă numită Abyssous.

Metalfan: A întors careva nişte cruci cu capul in jos sau e prea devreme să facem gluma asta? Revenind în realitate, cât de mulțumit eşti de ultimul Darkthrone? Aoleu, am vrut să zic dacă a întors cineva nişte “crocşi” cu capul în jos, am tastat greşit, haha!
Fenriz: Sunt mulțumit că din ce în ce mai mulți oameni apreciază heavy metal-ul Darkthone şi nu doar stilul din anii ’90. Dacă oamenii ar fi avut nevoie de atât de mult timp să se obişnuiască cu ceva nou în anii '88/'89, n-am fi scăpat niciodată de sarcina de a răspunde la întrebări despre primul nostru demo, hahaha!

Metalfan: The Underground Resistance aduce o abordare nouă din mai multe puncte de vedere. Poți să-mi spui întreaga poveste a compunerii piesei Valkyrie? Te întreb pentru că mi se pare al dracului de profundă şi te vrăjeşte într-un mare stil, cam asta simt eu.
Fenriz: Refrenul mi-a venit în primăvara lui 2010, suna cam ca How Many Tears (Helloween, 1985). Apoi nimic. Versurile mi-au venit în octombrie 2010. Dar tot n-aveam muzică. Şi nimic până în septembrie 2011, când începutul piesei mi-a venit în minte când mă trezeam. Suna cam prea aproape de The Ides Of March de la Iron Maiden (1981), aşa că am rearanjat-o până am obţinut acel “groove” subtil gen Gypsy de la Uriah Heep în 1970, aşa că acum nu sună ca niciuna dintre cele două trupe, haha. După aceea a trebuit să fac un vers pe riff ca să meargă cu refrenul şi am mers pe speed metal-ul de la începutul anilor ’80, ca să dau mai multă libertate vocii.


 
Metalfan: Iți place Triptykon? [trupa lui Tom Gabriel Fischer, ex-Celtic Frost – n.r.]
Fenriz: Nu cred că am ascultat. Ce am ascultat [cu Fischer – n.r.] a fost Into the Pandemonium (1987), mă rog am încercat Cold Lake pe vremea aia, dar n-am putut să ascult mai mult de un minut.

Metalfan: Când vine vorba de compus muzică – vorbesc de perioada de după 2006, normal,  îți propui ca produsul final să absoarbă tot ce e mai bun în genurile metal/punk? Sau e doar un proces natural?
Fenriz: Deloc, nu compun deloc aşa, fac piese când am inspirație, doar găsesc riff-uri şi compun chestii care, sper eu, se potrivesc pe lângă ele. Nu e nimic calculat. Ca de obicei, e aproape pură coincidență, ce-o fi, o fi. 

Metalfan: Pădurile Nordului sunt periculoase? Adică, dacă eşti singur noaptea în pădure te-ai culca pe loc sau te-ai bucura de liniştea absolută? Sau, mai degrabă, te-ar cam chinui nişte gânduri negre?
Fenriz: Nu, nu prea. Oamenii de obicei mor la mare aici şi asta se întamplă pentru că atunci când oamenii călătoresc ca să vadă ceva anume nu mai iau în calcul condițiile de la fața locului. Asta se întâmplă cu orice chestie, dar în special cu vremea. Dacă cineva vine tocmai din Peru să vorbească cu tine, nu acceptă niciun refuz, chiar dacă n-ați stabilit niciodată că o sa aveți o întâlnire, hahaha.

Deci, nu, când merg cu cortul în pădure doar bag bere şi apoi mă culc. Ar fi plictisitor să mănânc şi să beau numai apa. Mă duc acolo să mă relaxez.

Metalfan: Cred că oraşele sunt de c**at şi trebuie arse, trebuie distruse ca să putem reveni la  condiția naturală a omului. Pe lângă tendința naturală a minții umane către obediență inutilă, societata urbană a distrus şi alte valori. De acord sau nu? Spune-mi ceva despre asta, despre faptul că tot ce e mai fals pe lume a apărut când s-a construit primul oraş.
Fenriz: Imposibil, micii paşi către ecologie sunt făcuţi de oameni ca mine, care stau în blocuri şi merg doar cu transportul public – şi ăsta e viitorul planetei. Să trăieşti la țară e un lucru foarte apreciat aici, dar dacă toți am face chestia asta starea Pământului s-ar deteriora şi mai rapid.

Ted probabil crede invers. Cred că şi muzica era cam searbădă până să apară primele oraşe. În zonele rurale oamenii care au gusturi elevate trebuie adesea să se mute la oraş ca să găsească oameni cu preferințe asemănătoare sau chiar mai bune.


 
Metalfan: Ce mai face Ted? Când l-ai văzut ultima dată?
Fenriz: Hmm... Când am făcut primul interviu pentru albumul ăsta, în decembrie. Acum zice că e bine, poate conduce şi motociclete mari dacă vrea.

Metalfan: Cred că ai văzut aurora boreală de multe ori în viața ta. Ce-ți vine în minte când te uiți la aşa ceva?
Fenriz: N-am văzut-o în viața mea, numai în vederi şi la televizor! N-am mers niciodată mai la nord de Roros, şi acolo am ajuns doar pentru că Ted trebuia să meargă la magazinul de alcool de acolo. Eu am stat în maşină, haha. Iar Roros nu e nici măcar la jumatea drumului spre nord, haha.

Metalfan: Un lucru e clar: n-o să te întreb de gusturile tale în materie de muzică electronică. Dar crezi că e un lucru rău că nu vorbim în acest moment despre colecţii de casete sau viniluri cu Mercyful Fate, Hellhammer şi chestii asemănătoare?
Fenriz: Vorbesc despre asta tot timpul, mă uit la rafturile de viniluri şi casete chiar acum, când vorbim. Mi-am comandat cel mai recent vinil ieri – High Power din Franța, 1983. Un album bestial, mai puțin piesa 3.

Metalfan: Totuşi, mi-e greu să evit întrebarea: care e cel mai frumos vinil din colecția ta – ca muzică şi ca grafică?
Fenriz: Cel mai frumos... nu m-am gândit prea mult la asta... coperta de la primul Cirith Ungol e foarte frumoasă, ca şi cea de la al doilea lor album. Coperta perfectă e cea de la Killers (1981), Iron Maiden.

Metalfan: Crezi că trupe ca Celtic Frost, Possessed sau alți monştri sacri au fost blestemate să fie bune sau a fost doar o întâmplare?  
Fenriz: Ei bine, după cum vezi, s-au stins destul de repede, dar e clar că au avut acel “ceva” special, erau vremuri magice în care stilurile nu deveniseră clişee, era un amalgam al nebuniei şi al posibilităților. E responsabilitatea noastră să omagiem trupele bune din timpurile alea.

Metalfan: Crezi în teoriile despre viața după moarte? Sau ce crezi despre ele?
Fenriz: Nu îmi place când se scrie istoria împotriva faptelor, cum am spus într-un vers pe la începutul anilor 2000... pe albumul Hate Them (2003), poate... hmmm, sau The Cult Is Alive (2006)... Oricum, lucrul pe care-l am în cea mai mica cantitate e TIMPUL, deci nu mă incurc prea mult în teorii, vreau să miros iarba proaspăt tunsă sau iernile la schi. Am nevoie să EXIST. De aceea prefer să ASCULT muzică, în loc să citesc sau să scriu despre ea. Dar spun adesea că în viața următoare voi fi un anonim, nu o persoană publică.


 
Metalfan: Crezi în magie? Ce e magia?
Fenriz: Magia e când muzica îți face pielea de găină. Mi se întampla des treaba asta înainte, dar acum am din ce în ce mai multă presiune, trebuie să ascult muzică pentru că oamenii mi-o trimit... am puțin timp să pun ce aş vrea eu să pun, pentru mine. Ascult poate un album pe zi pentru că vreau eu să-l ascult. Cu celelalte am puțin şi senzația de serviciu, nu doar ascultat de dragul distracției. Trebuie să mă clonez.

Metalfan: Iti plac povestile cu Dracula?
Fenriz: Dacă nu-ți plac de copil... mă rog, acum e o chestie diferită, cu toate serialele tâmpite  despre vampiri. Totul e tare până la un punct, după aceea vine inflația, iar eu am fost mereu foarte atent la chestia asta: când petrecerea devine plictisitoare, e momentul să plec. Asta [cu vampirii – n.r.] a fost tare până prin 2000, cred.

Metalfan: E adevărat că aveți deja planuri pentru un nou material Darkthrone? Care e următoarea direcție în care o luați?
Fenriz: Am vreo două piese de ceva timp, dar când o să mergem în sfârşit la studio probabil le voi arunca şi voi face una nouă. Îmi place să am sentimentul de nou, de proaspăt când compun şi înregistrez o melodie. Deci n-am nicio idee. Dar de fiecare dată când îmi vin în cap nişte riff-uri, de obicei când sunt la muncă, sunt mai degrabă de speed metal. Totuşi, piesele pe care le am până acum sunt şi speed metal, şi doom metal. Însă mi-ar plăcea să rămân la speed. Dar nu ştiu până când nu compun. Iar acum tot fac interviuri din decembrie încoace şi n-aş mai vrea să trec prin asta mulți ani de-acum incolo. Deci interviurile împiedică apariția următorului album.

Dacă tot ce-aş avea de făcut ar fi să înregistrez piese, probabil următorul album ar fi deja gata.Dar eu trebuie să fac toate interviurile şi e prea mult de muncă. De asemenea, sunt FOARTE mulțumit de cum a ieşit The Underground Resistance şi nu simt nevoia să mă grăbesc să intru în studio, cel puțin pentru moment. Dacă aveam un studio în preajma mea, cum am avut în ’92-’95, aş fi compus non-stop. Dar după ce m-am ars în cap în ’96 mi-am dat seama că nu e bine că torn prea multă muzică din mine. Deci trebuie să țin lucrurile sub control. Aş spune că vom continua de unde am rămas şi poate facem nişte mici schimbări. Dar e imposibil de spus exact. Adică, luați de exemplu piesele lui Ted – cât de mult s-au schimbat de fapt din 2003 până în 2013? Foarte mult sau nu prea? Cred că eu scap de obicei de sub control şi schimb lucrurile. Dar, iată, Ted a fost omul care a făcut piesa Too Old Too Cold, deci şi el se poate schimba brusc. Totuşi, cred că vor fi schimbări mici. Mai vedem.

Metalfan: E o adevărată plăcere să-ți publicăm spusele aici. În final, te-aş ruga să-mi spui orice vrei tu despre orice vrei tu. 
Fenriz: Nu uitați să ascultați Hour of 13 şi, de asemenea, Dream Death, care tocmai au făcut cea mai tare revenire pe scenă din toate trupele de metal. Vorbim de atutidine underground din partea unei formații care deja suna old school pe albumul de debut din 1987!

Autor: Gina S.
Vezi galeriile trupelor: Darkthrone

   June 29, 2013  | 0 Comentarii  | 11060 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Fenriz (DARKTHRONE): interviurile impiedica aparitia urmatorului album

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri