interviuri rock

Interviu cu un rockstar: Thomas Vikström (Therion, Mehida)

Interviu cu un rockstar: Thomas Vikström (Therion, Mehida)
TRUPE : Brazen Abbot, Candlemass, Mehida, Therion

Pentru majoritatea amatorilor de metal, Thomas Vikström este noua si senzationala voce care a debutat anul trecut la Wacken, alaturi de Therion, inlocuindu-l pe Mats Levén. Veteranii probabil ca si-l amintesc pe Thomas Vikström de pe vremea cand, inlocuindu-l pe Messiah, a devenit frontman in Candlemass la inceputul anilor '90. Despre cum era sa fii rockstar in perioada optzecista, la inceputul anilor '90 si in 2007, precum si despre numeroasele sale proiecte, veti afla in continuare.

Metalfan: Sa incepem cu inceputul... cum ai alege sa te prezinti, lasand la o parte ceea ce publicul cunoaste despre tine? Ai un al doilea nume in afara de Thomas, vreo porecla... secrete?
Thomas: Da!  De fapt am inca vreo trei nume: Sven, Erik, Herman. Le uram pe toate trei cand eram mic, dar acum am reusit sa le accept. Mama inca mai foloseste tot felul de porecle si apelative, si prietena mea la fel, care sunt cat se poate de non-heavy metal posibil! Nu prea da bine la imagine, cred... Hahahahahahahahah... Unul dintre ele este Thomito! Sunt un tip foarte social caruia ii place sa se imprieteneasca cu toata lumea, urasc conflictele (chiara daca sunt necesare uneori). Sunt si cam lenes. Imi place sa ma bucur de viata!

Metalfan: Vorbind de viata, cu ce te ocupi sau ce planuri ai in perioada asta?
Thomas: Este o perioada arhi-incarcata pentru mine. Numa’ ce m-am intors de la un concert privat pentru o firma, "Frödinge" care produce deserturi si sosuri, treburi de genul asta. Asa ca am frigiderul plin momentan! Maine plec cu trenul la Vadstena ca sa ma ocup de backing vocals pentru albumul unei trupe suedeze, Wahlströms. Apoi am sa fiu acasa cateva zile, apoi trebuie sa ajung prin Borås pentru a inregistra niste piese pentru cel de-al doilea album al altei formatii, 7days. In iunie am in plan Italia, unde am sa inregistrez cu Demon Angels. Dupa Italia, urmeaza un festival cu Mehida in Finlanda, asta-i o formatie finlandeza din care fac parte. In iulie am sa plec in vacanta, in Argentina. Dar am sa am si un concert acolo... Iar in septembrie o sa incepem incet-incet sa readucem Therion la viata! Iar asta o sa fie super-tare! Avem o noua componenta acum, dar nu am voie sa vorbesc despre asta - inca. Dar cred ca o sa iasa beton! Si printre toate astea – tot felul de concerte private, de genul nunti, inmormantari si petreceri la firme. Si o groaza de munca de studio pe post de backing vocals pentru tot felul de formatii care canta tot felul de stiluri. Ca sa nu mai spun ca dau lectii de canto la vreo trei persoane ...WOW!! Asta a fost o intrebare utila. Acum imi dau seama ca am o groaza de facut. Si totusi, ma intreb, unde se duc toti banii...

Metalfan: Stiu ca ai creat si o pagina web personala care, de asemenea, pare sa te tina foarte ocupat si in contact cu o groaza de fani. Cum de reusesti sa faci fata la toate astea, ai timp sa dormi, ai timp de altceva decat de muzica?
Thomas: hmmm... mda. Website-ul nu-mi rapeste chiar asa de mult timp. Mai uploadez fotografii noi din cand in cand, sau mai scriu ceva noutati sau in blog... sau cum se numeste. Si, bineinteles, sterg o groaza de spam porno... Hahahahah.. dar ceea ce face acest website special, in comparatie cu alte site-uri, este ca raspund personal la FIECARE mesaj postat in guestbook. Macar atat pot sa fac! Si cred ca fanii apreciaza acest lucru. Adica eu as aprecia! Somn?? Nuuu... Dorm mult prea putin! Am niste fantezii foarte obscene despre cum ar fi sa dorm vreo 12 ore sau mai mult. Nici nu-mi amintesc cand am reusit sa dorm asa de mult ultima data... Dar am sa incerc sa ies la pescuit, la vara, in insulele din jurul Stockholmului, care, dupa parerea mea, este raiul pe pamant in timpul verii. Si, in curand, vine vremea campionatului de hochei, am sa ma uit la fiecare meci! Sunt un super-fan al hocheiului! Am si 3 copii (ma rog, doi sunt aproape adulti) de care sa am grija si o dulceata de prietena de cealalta parte a Atlanticului, iar Suedia e cu 5 ore inaintea Argentinei... Inchipuie-ti. Noroc cu Internetul!

Metalfan: Da... pari sa fii o persoana care isi aminteste date, sarbatori, ba chiar trimiti felicitari de Valentine Day. Crezi in asta sau doar incerci sa fii politicos?
Thomas: Ambele! De fapt stau foarte prost la amintit date, intalniri, sedinte. Dar m-am invatat, asa ca acum pun totul pe hartie. Iar politicos... de ce nu? Nu ma costa prea mult! Daca o batranica se urca in autobuz, ii ofer locul, asa am fost crescut. Oricum, inca mai am probleme cand e vorba sa ajung la timp. Stiu ca asta ii supara pe unii... si am cam inceput sa intru in criza de scuze... hahahahah. Imi place sa cred ca sunt un optimist al timpului!

Metalfan: Vorbind de timp, cu mult timp in urma, in 1992 ai devenit noua – si glorioasa - voce din spatele unui foarte apreciat, dar in acelasi timp controversat, album Candlemass. Cum s-a intamplat asta, stiu ca Leif ti-a remarcat coverul la Painkiller, intr-un club, dar sunt sigura ca mai sunt multe detalii de adaugat la povestea asta...
Thomas: Bineinteles. Cantam intr-un club, cu o trupa de coveruri pe care o numisem The Horny Strings. Eram eu, Marcel Jacob de la Talisman si trupa lui Yngwie Malmsteen. Jake Samuel de la The Poodles si Tommy Denander, un super-tare chitarist profesionist. Cantam piese clasice heavy metal si terminan showul cu Painkiller. A doua zi Leif m-a sunat si mi-a povestit despre Candlemass, ca aveau nevoie de un nou vocalist. Si m-a invitat in studio sa incerc o piesa. Mai precis Ebony Throne, iar inregistrarea din ziua aia a sfarsit pe album. Asta a fost tot. Asa ca dintr-o data am devenit parte din trupa. Personal, imi place la nebunie Chapter VI. Unii fani l-au apreciat, altii l-au urat. Era un pas urias in afara stilului lor doom, asa ca inteleg ca unor fani nu le-a placut chiar atat de tare! Personal, mi-a placut la nebunie perioada alaturi de Candlemass. Chiar am fost nominalizati pentru un premiu Grammy cu Chapter VI si am castigat un alt premiu pentru cea mai buna formatie de heavy metal, si anume premiul The Zeppelin!  De fapt, in curand, impreuna cu Mats Levén, am sa ma ocup de backing vocals pentru urmatorul album Candlemass!

Metalfan: Cum ti s-a parut experienta de turneu si studio alaturi de Candlemass, te-ai simtit ca un adevarat membru al formatiei, sau ca un inlocuitor al lui Messiah?
Thomas:  A fost super! Ne-am distrat la culme! Tipii sunt extraordinari!  Mats"Mappe"Björkman este unul din prietenii mei cei mai buni in viata de toate zilele! Cand eram in Candlemass, eram constient de ceea ce a insemnat Messiah pentru trupa. Adica, zici Candlemass si primul lucru care iti vine in minte este Messiah. E aproape ca si cum l-ai inlocui pe Alice Cooper pe un album sau intr-un concert Alice Cooper. Le-am spus si lor acelasi lucru.

 

 

Metalfan: Iti mai amintesti piesele Candlemass, le mai canti, ocazional? Ma rog, in afara de Where the Runes Still Speak
Thomas: Bineinteles! Dar numai pe cele pe care le-am cantat cu ei... si da, se intampla sa le cant, din cand in cand. Cand am aparitii ca invitat al altor formatii, o piesa pe care o cant des este The Dying Illusion. Iar daca ar fi sa am un concert solo, cu siguranta as introduce 2-3 piese Candlemass.

Metalfan: Care este cea mai placut si cea mai oribila amintire din acea perioada?
Thomas: Cea mai oribila amintire este de fapt si cea mai placuta. Trebuia sa cantam la cel mai mare festival din Suedia pe vremea aceea - Hultsfred. Cand m-am trezit de dimineata am realizat ca nu mai puteam vorbi. Gatul meu era ferfenita. Asa ca eram foarte suparat gandindu-ma ca o sa fie cel mai groaznic concert posibil. Cand a venit vremea sa intram pe scena era ca si cum faceam ultimii pasi spre ghilotina. Dar, printr-o minune, vocea mi-a revenit si am reusit cel mai tare concert alaturi de Candlemass care, de altfel, a fost considerat cel mai tare show metal al anului in cel mai important ziar din Suedia.

Metalfan: Cum era sa fii rockstar in 1992 si cum resimti acum aceasta experienta?
Thomas: Este super acum si era super pe atunci. Multi artisti, in interviuri, afirma ca  "Oh... e asa de greu sa fii faimos, bla-bla "... Personal consider ca, in general, mananca rahat, probabil ca spun asta ca sa sune modesti si seriosi. Daca nu-ti convine, ofera oportunitatea altcuiva! Pentru ca e super!!! In orice caz, e bine sa fii constient ca totul se poate sfarsi a doua zi si sa iei lucrurile ca atare, asa cum sunt. Personal, savurez fiecare minut al acestei experiente, ceea ce cred ca ar trebui sa fie un fel de motto: Bucura-te de viata cat poti de mult.

Metalfan: Lasand deoparte anii ’90 si actualitate, stiu ca tu ai o slabiciune pentru anii ’80, poti sa precizezi ce anume rezoneaza cu personalitatea ta din aceasta experienta, crezi ca este o tendinta a unei anumite generatii in Suedia?
Thomas: Buna intrebare, iar eu nu am un raspuns prea bun. Presupun ca o groaza de muzica buna a aparut in anii ’80, si cred ca muzica era foarte pozitiva pe vremea aceea. Trupele, cand urcau pe scena, urcau pentru a face show, nu doar pentru a concerta, ci pentru un SHOW. Iar piata era in plina expansiune si peste tot dadeai peste trupe care voiau sa devina rockstars. Si bineinteles ca se afla loc pentru ei. Si aveam toata costumatia aia dilie. Acum, cand privesc inapoi, arata diliu de tot! Pe scena purtam pantaloni roz de spandex, ciocate, un tricou cu gauri si geaca de motor. Arata oribil, dar asta era moda pe vremea aceea. Oricum, pe scena, prefer un grup costumat asa decat unii care arata de parca abia s-au trezit din somn sau ceva de genul. Prima trupa a lui Mats Levèn, Swedish Erotica avea o piesa pe primul lor album, intitulata Welcome to Rock n roll City. Piesa asta este atat de reprezentativa pentru anii ’80, este despre un tip care moare, ajunge in rai, il intalneste pe Dumnezeu care spune, citez: "Welcome to rock 'n ' roll city. Everybody here is a star. Welcome to rock n roll city. Everybody drives a flashy car. In the rock n roll city" Stiu, suna destul de stupid si ma face mereu sa rad, dar ti se lipeste de suflet. Nu ar fi raiul perfect daca ar fi asa? Bineinteles, mai exista si un aspect sentimental, imi amintesc doar ce era bun; desigur exista si o groaza de rahat in anii ’80. Dar prefer sa-mi amintesc numai partea buna si amuzanta.

Metalfan: Care sunt, daca este cazul, sursele tale de inspiratie in materie de muzica?
Thomas: O multime, dar formatia care mi-a schimbat viata a fost KISS. Erau idolii mei inca dinainte sa-i ascult. De asemenea imi plac Queen, Judas Priest, ABBA, TOTO, Dio, Alice Cooper... Tatal meu a fost, de asemenea, un model pentru mine. Era solist la opera dar intotdeauna a respectat din plin alegerile mele in materie de muzica. Ceea ce cred ca m-a facut sa-l il respect – la randul meu – pe el si muzica lui, asa cum fac si in ziua de azi. Sunt innebunit dupa opera si muzicaluri! Tatal meu nu se considera un solist de opera super-serios si scortos. Obisnuia sa spuna: Eu sunt un entertainer. Ceva in genul Rolling Stones dar in costum si cravata... Cuvintele lui au insemnat foarte mult pentru mine. Pur si simplu au pulverizat imaginea cenusie si plicticoasa pe care o aveam despre opera, asa ca am putut pasi in universul acesta realizand ca: Wow!!! This is so cool!!!!

Metalfan: Pentru ca pomeneam de muzica si inpiratie. Cand  ne-am intalnit la Wacken, pareai foarte interesat de a vedea showul celor de la Dimmu Borgir... in caz ca iti mai amintesti, ce parere ti-au facut?
Thomas: Sunt super-tari!  Muzica lor nu e chiar pe gustul meu, dar au ceva care ma atrage. Pur si simplu, se urca pe scena si ofera o prestatie 100% si un show beton! Si o imagine foarte cool!

 

 

 

Metalfan: Si pentru ca am amintit de Wacken, cat timp ai avut la dispozitie pentru a te pregati si pentru a invata piesele pentru show? Si cum a fost sa debutezi cu Therion la Wacken, probabil cel mai important festival metal?
Thomas: Nu prea am avut de loc timp. Am primit piesele de pe Secret of the runes doar cu o saptamana inainte de show. Eram arhi-emotionat inainte de a urca pe scena la Wacken, ce sa mai, muream de frica! E ca si cum ai intra pe ring pentru un meci impotriva lui Mike Tyson. Si oricum, nu este in mod normal locul pe care il alegi pentru un concert de debut. Dar de indata ce am urcat pe scena, mi-a placut la nebunie. Acum, cand privesc inapoi, cred ca nu a fost un show atat de bun la Wacken, dar am facut tot ce mi-a stat in putere. Am avut probleme cu castile si cu sincronizarea, ceea ce este foarte important intr-un concert Therion. Dar cel mai placut a fost sa ma intalnesc cu fanii, dupa show, care m-au incurajat si mi-au urat Bun venit in familie! Si mi-au transmis aprecierile lor si asa mai departe! Pentru ca, pentru mine, fanii sunt cei mai importanti! Adica, daca lor le place, inseamna ca mi-am facut treaba! Oricum, in general, este imposibil sa le faci tuturor pe plac...

 

 

Metalfan: Cum ai descrie colaborarea ta cu Therion in comparatie cu alte colaborari?
Thomas: Niciodata pana acum nu mi-a placut atat de mult sa fac parte dintr-o formatie cum s-a intamplat cu Therion! Pe bune. Imi place extrem de mult muzica si intregul concept si membrii formatiei! E mult mai mult decat un job in plus!

Metalfan: Legat de turneul cu Therion, purtai o pelerina foarte draculiana pe scena, care e povestea ei? Ti-ar placea sa joci rolul lui Dracula sau a unui alt mare personaj de gen?
Thomas: Nu a fost, de fapt, ideea mea. A fost ideea lui Tove, tipa care se ocupa de costumele Therion. Este aceeasi pelerina care a fost folosita pentru videoclipul la Son of the Staves of Times. Apoi, dupa cum probabil ca stii, am jucat intr-o serie de operete ca de exemplu Miss Saigon, The full monty si altele. De fapt, visul meu este sa joc, intr-o buna zi, personajul Fantomei din Fantoma de la Opera. Este ciudat pentru ca o multime de persoane ma asociaza cu Dracula! Hahahahah! In America, o tipa a venit la mine si m-a intrebat direcThomas: "Esti un zeu, un trol sau un vampir?” La inceput am crezut ca era intoxicata, cum poti sa raspunzi la asa o intrebare, i-am spus ca sunt trol... Hahahahah, iar in Olanda am participant intr-o sesiune foto pentru un album care contine fotografii cu muzicieni, sportivi care apoi intruchipeaza diferite personaje, m-au sunat si mi-au spus: "Am vrea sa te fotografiem pe fost de Fantoma de la opera sau Peste/ Vampir ". Asa ca am realizat ca pe scena probabil ca aduc un pic cu un vampir, cu Dracula... chiar si fara pelerina. Dar asa, intre noi, doi, sa stii ca nu sug sange... Hahhahahh...

 

 

Metalfan: Intr-adevar tu esti mai mult decat un solist, esti un artist complet, asa ca pun pariu ca te simti mai bine pe scena decat in studio... cum ai descrie diferenta...
Thomas: Imi place si in studio. Dar prefer sa fiu pe scena, in studio nu simti adrenalina pompand, in studio este ca si cum ai picta. Pe scena, in schimb este ca si cum ai fi la vernisaj, primind publicul cu sampanie si tot tacamul! Pe scena este ca si cum ai merge la un chef super-tare si, imi doresc ca audienta sa simta acelasi lucru

Metalfan: Ce preferi, festivaluri sau concerte de club?
Thomas: Ambele!

Metalfan: In timpul turneului cu Therion, ati ajuns si in America Latina si se pare ca vremea infierbantata si alte aspecte fierbinti din zona te-au atras in mod deosebit. Ce parere ai despre muzica, te-ai vedea cantand ceva de genul asta?
Thomas: Turneele cu Therion au o singura problema, si anume orele nenumarate pe care le petreci in aeroporThomas: check-in – check-out! Fiecare show este o provocare, dar una pozitiva. Cat despre America Latina, sunt nebun dupa ea. Pur si simplu m-am indragostit de intregul continent! Clima calda dar, mai ales, caldura oamenilor! Acolo am intalnit-o si pe prietena mea, in Argentina. Numele ei este Ludmila si, in ochii mei, ea este cel mai fierbinte punct din intreaga America Latina. Daca nu as avut de lucru si daca nu aveam si copiii, m-as muta acolo la orice ora. Dar dincolo de faptul ca prietena mea este acolo, imi place cultura lor si viziunea lor despre viata. Vezi oameni zambind peste tot, si e molipsitor! Si imi place mult si muzica lor! Cu toate asta nu ma vad in pielea unui cantaret-dansator de Salsa sau Samba...Hahahhaahah! Oricum, au si niste formatii de heavy metal / hard rock destul de tari care, din pacate, nu au avut vreodata sansa de a patrunde pe piata europeana. Am sa revin in Buenos Aires in iulie, de abia astept.

 

 

Metalfan: Exista vreun gen de muzica care nu-ti place sub nicio forma?
Thomas: Exista si exceptii, dar in general nu inghit grunge, jazz progresiv, modern, si aproape toata muzica rap. Asta-i tot...

Metalfan: Ce inseamna un album bun pentru tine?
Thomas: Albumul suprem este acela care include numai piese care-ti fac pielea gaina! Cred ca un album bun trebuie sa te emotioneze, sa-ti induca imagini, chiar si atunci cand nu intelegi versurile.

Metalfan: Scrii versuri?
Thomas: Da, scriu! Unele foarte bune, altele extrem de proaste! Dar cred ca e mai antrenant sa faci muzica!

Metalfan; Vorbind de versuri, versurile multor formatii suedeze si norvegiane mustesc de mitologie, ocultism, etc. Crezi ca asta decurge din anumite valori culturale locale?
Thomas: Da, cred ca da si consider ca e foarte cool! Eu nu scriu niciodata pe asemenea teme, pentru ca nu cunosc prea multe despre ele, dar imi plac foarte mult. Cultura noastra e oarecum mistica

Metalfan: Ce iti place si ce iti displace in mediul muzical suedez?
Thomas: Cred ca este fantastic ceea ce Suedia a dat scenei muzicale cand te gandesti ca Suedia este o tara mica
Metalfan: Ca numar de populatie, cel putin...
Thomas: Da, deci, revenind - ABBA, Europe, Therion, In Flames, The Hives, Roxette, etc. etc. Un alt lucru bun este ca, daca esti interesat de muzica, scoala este aproape gratis. Nu-mi vine nimic in minte ce ar putea sa-mi displaca. Poate invidia suedeza, adica mentalitatea de genul ”Nu-ti inchipui ca esti ceva special " Mentalitatea asta face sa fie foarte greu sa fii respectat in Suedia. Aici se considera ca este bine sa te minimalizezi cat mai mult, iar eu, dimpotriva, incerc sa ma maximalizez cat mai mult!

Exista ceva ce nu poti sa faci cu vocea ta?
Thomas: Growl!!!! Dar am sa incerc sa invat!

Multumesc mult, Thomas, pentru pretiosul timp acordat, tinand cont cat de arhi-ocupat esti in zilele astea, si de asemenea multumiri pentru raspunsurile extrem de informative. Acum, la incheiere, ce inseamna Romania pentru tine si un mesaj pentru fanii tai din Romania.
Thomas: Tuturor fanilor din Romania, trebuie sa admit ca nu am avut inca oportunitatea sa va vizitez tara, dar abia astept sa se intample. Ceilalti membri ai formatiei mi-au spus ca e beton. Ca fapt divers, prima mea iubire a fost romanca, Nadia Comaneci. Aveam 7 sau 8 ani si cand am vazut-o la televizor si pur si simplu... Wow iar tata glumea cu mine “Thomas nu stiam ca te intereseaza gimnastica asa de tare” Bineinteles ca imi amintesc si de sotii Ceasescu, iar cand eram mic faceam colectie de abtibilduri cu hocheisti, am colectionat intreaga echipa a Romaniei din 1978. Si desigur, dl. Dracula, o ruda de-a mea mai indepartata… Dar ne vedem in curand, in turneu… as vrea sa va imbratisez pe toti!

Autor: G.A.S.
Vezi galeriile trupelor: Brazen Abbot, Candlemass, Mehida, Therion

   June 10, 2008  | 107 Comentarii  | 17358 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Interviu cu un rockstar: Thomas Vikström (Therion, Mehida)

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri